Biblioteca depozitară ONU - iunie 2023

Biblioteca depozitară ONU - iunie 2023

Obiectivele lunii iunie

În contexul Zilei Mondiale a Mediului următoarele ODD-uri fac parte din ediția specială pe tema perspectivei de mediu: 

Obiectivul 13. Acțiune asupra climei. Acțiuni urgente de combatere a schimbărilor climatice și impactul acestora.

Obiectivul 14. Viața sub apă. Conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă.

Obiectivul 15. Viață pe pământ. Protejarea, restaurarea și promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării și stoparea și inversarea degradării terenurilor și oprirea pierderii biodiversității.

Obiectivele de dezvoltare durabilă reprezintă un apel universal la acțiune pentru a pune capăt sărăciei, a proteja planeta și a îmbunătăți viețile și perspectivele tuturor, pretutindeni.

Conținut nou în Biblioteca Digitală ONU

Închiderea robinetului: cum poate lumea să pună capăt poluării cu plastic și să creeze o economie circulară

Raportul propune o schimbare a sistemelor pentru a aborda cauzele poluării cu plastic, combinând reducerea utilizării problematice și inutile a plasticului cu o transformare a pieței către circularitatea materialelor plastice. Acest lucru poate fi realizat prin accelerarea a trei schimbări cheie – reutilizare, reciclare, reorientare și diversificare – și acțiuni pentru a face față moștenirii poluării cu plastic. Raportul subliniază, de asemenea, că aceste soluții sunt disponibile acum și că o schimbare a sistemelor, susținută de instrumentele de reglementare necesare, va avea ca rezultat o serie de beneficii economice și va reduce daunele aduse sănătății umane, mediului și climei.

Descărcați raportul complet: https://digitallibrary.un.org/record/4011101/files/Plastic_pollution.pdf?ln=ro

Raport privind populația și statisticile vitale: date disponibile din ianuarie 2023

Raportul privind populația și statistica vitală prezintă cele mai recente date despre mărimea populației din cel mai recent recensământ disponibil al populației, estimări naționale oficiale ale populației, numărul și rata (nașteri, decese și decese infantile) pentru ultimul an disponibil din ultimii 15 ani.

Descărcați raportul complet: https://digitallibrary.un.org/record/4010635/files/Population-and-Vital-jan2023.pdf?ln=en

Raportul Finanțare pentru Dezvoltare Durabilă 2023

Acest raport este un produs comun al membrilor Grupului de lucru inter-agenții pentru finanțarea dezvoltării. Anexa online a Grupului operativ (http://developmentfinance.un.org) oferă date și analize suplimentare privind progresul în implementarea rezultatelor finanțării dezvoltării, inclusiv Agenda de acțiune de la Addis Abeba și mijloacele relevante de implementare a obiectivelor de dezvoltare durabilă.

Descărcați raportul complet: https://digitallibrary.un.org/record/4009128/files/FSDR_2023_0.pdf?ln=ro

O persoană obișnuită din Europa își pierde doi ani din viață din cauza poluării aerului

O persoană obișnuită din Europa își pierde doi ani din viață din cauza poluării aerului

Persoana obișnuită care trăiește în Europa își pierde doi ani din viață pentru efectele asupra sănătății respirației aerului poluat, potrivit unui raport publicat în European Heart Journal pe 12 martie.

De asemenea, raportul estimează că aproximativ 800.000 de oameni mor prematur în Europa pe an din cauza poluării aerului, sau aproximativ 17% din cele 5 milioane de decese din Europa anual. Multe dintre aceste decese, cuprinse între 40 și 80% din total, se datorează efectelor poluării aerului care nu au nicio legătură cu sistemul respirator, ci sunt mai degrabă atribuite bolilor de inimă și accidentelor vasculare cerebrale cauzate de poluanții atmosferici din fluxul sanguin, scriu cercetătorii.

„Expunerea cronică la niveluri sporite de particule fine afectează funcția vasculară, care poate duce la infarct miocardic, hipertensiune arterială, accident vascular cerebral și insuficiență cardiacă”, scriu cercetătorii.

Estimarea lor depășește dublarea estimării anterioare a Organizației Mondiale a Sănătății privind decesele precoce din cauza poluării aerului.

„Pentru a pune acest lucru în perspectivă, aceasta înseamnă că poluarea aerului provoacă mai multe decese suplimentare pe an decât fumatul de tutun”, a declarat pentru Guardian Thomas Münzel, cardiolog în Mainz, Germania și unul dintre autorii studiului: „Fumatul este de evitat, dar poluarea aerului nu este.”

Cercetătorii remarcă faptul că poluarea aerului, cauzată de arderea combustibililor fosili, ar putea fi rapid atenuată prin trecerea la surse de energie curată și regenerabilă. Acest switch ar „reduce substanțial pierderea speranței de viață din cauza poluării aerului”, scrie ei.

Rapoartele anterioare au estimat că poluarea aerului ia un an din durata medie a duratei de viață la nivel mondial și că scăderea acesteia este suficientă pentru a se potrivi cu nivelurile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății ar fi echivalentul eradicării cancerului de sân și de plămâni la nivel global în termeni de viață. Poluarea aerului a cunoscut o creștere globală, crescând cu 8% doar în ultimii cinci ani.

 India are cel mai ridicat nivel de poluare cu particule mici (PM2.5) la nivel global, potrivit OMS, și găzduiește 16 dintre cele 30 de orașe cele mai poluate din lume. Un raport Lancet din 2018 a constatat că poluarea aerului din India provoacă aproximativ 1,2 milioane de decese timpurii pe an.

În timp ce India este națiunea cea mai poluată, europenii sunt expuși la mai multe poluări ale aerului decât media globală. Dar expunerea nu este distribuită uniform pe continent. Cercetările anterioare au demonstrat că țările din Europa de Est produc mult mai multă poluare a aerului decât cele din Europa de Vest, datorită mai multor dependențe de centralele electrice pe cărbune pentru a genera energie electrică, utilizarea mai mare a sobelor de lemn și a cărbunelui pentru încălzire și mai puține politici de atenuare a poluării în general.

ONU : Omenirea pe cale de a provoca cea de-a șasea extincție în masă

Grupul de experţi ai ONU în domeniul biodiversităţii (IPBES)  au făcut concluzii cutremurătoare…

Circa un milion de specii de animale şi de plante sunt în pericol de extincţie, în ritm accelerat, iar natura ce permite omenirii să trăiască e condamnată să îşi continue declinul în lipsa unei “schimbări profunde” a modelelor de producţie şi de consum.

Raportul IPBES prezintă o imagine sumbră a viitorului fiinţelor umane, care depind de natură pentru a bea, a respira, a mânca, a se încălzi sau a se vindeca de anumite boli.

“Suntem pe cale de a eroda chiar fundamentele economiilor noastre, mijloacele noastre de trai, securitatea alimentară, sănătatea şi calitatea vieţii din întreaga lume”, a declarat Robert Watson, preşedintele IPBES.

Defrişările, agricultura intensivă, pescuitul excesiv, urbanizarea galopantă, mineritul au făcut ca 75% din mediul înconjurător să fie ″grav afectat″⁣ de activităţile umane, la fel şi 66% din mediul marin. 

Rezultatul este sumbru: circa 1 milion de specii de animale şi plante dintre cele 8 milioane estimate pe planetă sunt în pericol de extincţie, din care ″⁣multe vor dispărea în deceniile următoare″.

Constatarea este în conformitate cu ceea ce au descris cercetătorii de-a lungul anilor: începutul celei de-a şasea “extincţii în masă” - care nu este menţionată în raport -, prima de care omul este responsabil şi totodată ″prima care poate fi oprită dacă vom acţiona decisiv, acum”, după cum a notat Mark Tercek, preşedintele organizaţiei Nature Conservancy.

Cei cinci principali vinovaţi sunt clar identificaţi în textul la care au lucrat 450 de experţi timp de trei ani: utilizarea terenurilor (agricultură, defrişări), exploatarea directă a resurselor (pescuit, vânătoare), schimbările climatice, poluarea şi speciile invazive.

Însă, chiar dacă este respectat obiectivul prevăzut în Acordul de la Paris, de limitare a încălzirii globale la maximum +2°C, schimbările climatice ar putea urca în clasament, agravând în acelaşi timp ceilalţi factori.

Din fericire, anumite acţiuni pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ar putea avea efecte benefice directe pentru natură, contribuind probabil la ieşirea din acest cerc vicios.

Primul obiectiv: sistemul agroalimentar. Hrănirea a 10 miliarde de oameni în 2050 într-un mod ″durabil″⁣ implică transformarea producţiei agricole (agroecologie, o mai bună gestionare a apei), dar şi a obiceiurilor de consum (dietă, gestionarea deşeurilor), se subliniază în raport.

“Salutăm apelul la o schimbarea a regimurilor alimentare, printr-o hrană bazată mai mult pe plante pentru reducerea consumului de carne şi produse lactate, care au efecte negative cunoscute asupra biodiversităţii, schimbărilor climatice şi sănătăţii umane”, a comentat Eric Darier de la Greenpeace.

Sinteza raportului nu menţionează în mod direct reducerea consumului de carne, formularea fiind modificată în comparaţie cu versiunea preliminară a textului. Modificarea operată reprezintă probabil un semnal al ostilităţii din partea unor ţări producătoare de carne, notează AFP.

“Schimbările profunde pot determina o opoziţie din partea celor care au un interes direct în acest status-quo, însă o astfel de opoziţie poate fi depăşită în beneficiul interesului general”, a comentat Robert Watson.

Deşi acest raport evocă unele direcţii, fără a fi prescriptiv, rămâne de văzut dacă statele membre ale Convenţiei ONU privind diversitatea biologică (COP15) vor stabili, în cadrul reuniunii lor din China de anul viitor, obiectivele ambiţioase la care speră apărătorii mediului pentru o planetă durabilă până în 2050.

Raportul IPBES menţionează şi alte instrumente pe care guvernele le au la dispoziţie pentru îmbunătăţirea “durabilităţii” sistemului economic, precum cote de pescuit “eficiente” şi o reformă a ajutoarelor publice şi a fiscalităţii. Documentul aminteşte chiar necesitatea îndepărtării de dogma creşterii economice. “Este vorba despre luarea în considerare a calităţii vieţii şi nu a creşterii economice ca obiectiv”, a indicat pentru AFP unul dintre principalii autori ai raportului, Eduardo Brundizio.

Omul depinde de natură pentru a trăi, însă este el astfel condamnat la dispariţie? “Probabil că nu” şi cu siguranţă nu pe termen scurt, răspunde unul dintre autorii textului, Josef Settele. Însă “nu vrem doar să supravieţuim. Este chiar miza acestui raport”, a adăugat Eduardo Brundizio, insistând din nou pe “calitatea vieţii”. Calitate care riscă să se deterioreze în continuare pentru cei mai săraci oameni din lume, notează raportul, dar şi pentru zonele locuite de popoarele indigene, extrem de dependente de natură.

Capitala Franţei a găzduit, în perioada 29 aprilie - 4 mai, cea de-a şaptea reuniune plenară a Platformei Interguvernamentale privind Biodiversitatea şi Serviciile Ecosistemelor (IPBES-7).

Cea de-a 6-a ediţie a reuniunii, organizată anul trecut la Medellin, s-a încheiat cu avertismente severe privind degradarea ″critică″⁣ a terenurilor, dar cu speranţa de a putea atinge câteva ţeluri cuprinse în Obiectivele Aichi pentru Biodiversitate, stabilite în Japonia pentru 2020.

“Nu este prea târziu să acţionăm, însă numai dacă începem să o facem acum” şi printr-o “schimbare transformatoare” a societăţii noastre pentru încetinirea “motoarelor” pierderii biodiversităţii ce ameninţă omul cel puţin la fel de mult ca schimbările climatice, a adăugat Robert Watson.

IPBES este un organism interguvernamental, care are în prezent 132 membri şi care evaluează starea biodiversităţii şi serviciile ecosistemelor furnizate către societate, ca răspuns la solicitările factorilor de decizie.

IPBES este organizat şi funcţionează sub auspiciile unor entităţi ale Organizaţiei Naţiunilor Unite - UNEP, UNESCO, FAO şi UNDP -, iar funcţionarea sa este gestionată de UNEP.

Vezi sursa: stirileprotv.ro

Pictură murală care purifică aerul

#ActiuneAsupraClimei #Obiectiv13#OrasesiComunitatiDurabile#Obiectiv11

O pictură care se întinde pe 1.000 de metri pătrați ai unei clădiri din Roma curăță la fel de mult aer cât poate filtra o pădure de 30 de copaci. Artistul a desenat un stârc, o specie pe cale de dispariție, pentru a atrage atenția asupra problemelor de mediu.

Artistul a folosit pentru această lucrare o vopsea specială, Airlite, care transformă gazele periculoase, precum oxizii de azot și oxizii de sulf, în nitrați și nitriți inofensivi care sunt depozitați pe suprafața vopsită, până când sunt eliminate fie de apa de ploaie, fie de umiditatea din aer.

Sursa: Mai multe detalii cu privire la articol accesați link-ul: https://www.green-report.ro

Guvernele se întâlnesc la Bonn privind punerea în aplicare a Acordului de la Paris din 2015

Guvernele se întâlnesc la Bonn privind punerea în aplicare a Acordului de la Paris din 2015

În perioada 28 aprilie - 10 mai 2018, guvernele țărilor lumii se reunesc la Bonn, Germania, pentru următoarea rundă a negocierilor ONU privind schimbările climatice pentru a dezvolta în continuare liniile directoare pentru punerea în aplicare a Acordului de la Paris din 2015.

Acest lucru va permite ca acordul să devină operațional. Instrucțiunile sau manualul de operare vor fi finalizate la # COP24 din acest an din Polonia și vor permite ca acordul să devină operațional. 
Deciziile finale urmează a fi luate la Conferința ONU privind schimbările climatice (COP24) în Polonia la sfârșitul acestui an.

Finalizarea orientărilor acordului de la Paris este, de asemenea, necesară pentru a evalua dacă lumea este pe cale să atingă obiectivele acordului: limitarea creșterii temperaturii globale la mai puțin de 2 ° C, urmărind totodată eforturile de limitare a acesteia la 1,5 ° C.

"Pentru a ajunge la succes în cadrul COP24, este esențial ca națiunile să înceapă să lucreze la proiectele de texte de negociere la reuniunea din mai. Acest lucru va oferi o bază solidă pentru muncă în a doua jumătate a anului 2018 și îi va ajuta să obțină un rezultat puternic ", a declarat doamna Patricia Espinosa, secretar executiv al ONU pentru schimbările climatice.

La Conferința Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (COP23), organizată în noiembrie anul trecut sub conducerea Fiji, națiunile au convenit să accelereze și să-și finalizeze activitatea pentru a pune în aplicare orientările - denumite oficial Programul de lucru al acordului de la Paris (PAWP) - la COP24 din Katowice in decembrie.

Sursa: https://unfccc.int

UE declară "război" deșeurilor din plastic

UE declară "război" deșeurilor din plastic

#ConsumsiProductieResponsabila  #Obiectiv12 #Obiectiv13 #ActiuneasupraClimei

UE a declarat "război" pentru deșeurile din plastic prin lansarea primei strategii europene privind materialele plastice. Sperăm că acest lucru marchează începutul sfârșitului pentru poluarea din plastic în Europa.

UE face război împotriva deșeurilor din plastic ca parte a unui plan urgent de curățare a Europei și de a se asigura că fiecare bucată de ambalaj de pe continent este reutilizabilă sau reciclabilă până în 2030.

În urma deciziei Chinei de a interzice importurile de materiale reciclabile străine, Bruxelles a lansat o strategie privind materialele din plastic destinată schimbării mentalității în Europa, comportament potențial dăunător impozitării și modernizării producției și colectării de materiale plastice prin investirea a 350 milioane € în cercetare.

UE dorește să recicleze până în 2030, 55% din totalul materialelor plastice, iar statele membre să reducă utilizarea sacilor per persoană de la 90 pe an, la 40 până în 2026.

Mai mult de 100 de milioane de euro sunt alocate în plus față de cheltuielile curente pentru a cerceta proiecte mai bune, ca durabilitate și reciclabilitate, iar statele membre UE vor fi obligate să "monitorizeze și să reducă gunoiurile marine".

Comisia a declarat că va promova accesul facil la apa de la robinetul de pe străzile Europei pentru a reduce cererea de apă îmbuteliată și va oferi statelor membre îndrumări suplimentare cu privire la modul de îmbunătățire a sortimentului și colectării de către consumatori a materialelor plastice reciclabile.

Executivul UE va propune, de asemenea, o nouă etichetare mai clară pentru ambalajele din material de plastic, astfel încât consumatorii să fie clari în ceea ce privește reciclabilitatea acestora și există planuri de interzicere a adăugării microplastelor la produsele cosmetice și de îngrijire personală, o mișcare deja luată de guvernul britanic.

În fiecare an, europenii generează 25 de milioane de tone de deșeuri din plastic, dar mai puțin de 30% sunt colectate pentru reciclare. În întreaga lume, materialele plastice reprezintă 85% din gunoiul de plajă.

Sursa: https://www.theguardian.com

Oportunităţi de finanţare a proiectelor privind schimbările climatice

Oportunităţi de finanţare a proiectelor privind schimbările climatice

#Obiectiv 13 #ActiuneaAsupraClimei

"Momentum for Change" vrea să prezinte soluții de transformare privind schimbările climatice. Dacă conduceți un proiect bazat pe rezultate, care se adresează cu succes schimbărilor climatice, vrem să auzim de la dvs.! Aplicați aici cu proiectul dvs.!  Trimiteți-vă activitatea!

Cererile sunt acceptate între 22 februarie și 30 aprilie 2018. Secretariatul Organizației Națiunilor Unite pentru Schimbări Climatice, în parteneriat cu Momentum for Change luminează cele mai inovatoare, scalabile și replicabile exemple despre ceea ce fac oamenii din întreaga lume pentru a aborda schimbările climatice.

Cine poate aplica?

Organizații, comunități, orașe, întreprinderi, guverne și alte organizații care iau măsuri concrete privind schimbările climatice pot aplica pentru ca proiectele lor să fie recunoscute ca activitate a farurilor din 2018.

De ce ar trebui să aplicați?

Dacă proiectul dvs. va fi selectat ca o activitate câștigătoare, veți beneficia de o gamă largă de beneficii, inclusiv participarea deplină la Conferința ONU privind Schimbările Climatice din 2018 din Katowice, Polonia; accesul la factorii de decizie și potențiali finanțatori în timpul conferinței; recunoașterea publică de către secretariatul ONU pentru schimbările climatice; sprijin pentru relații publice și formare în domeniul mass-media; materiale de marketing, inclusiv videoclipuri promoționale, o pagină dedicată despre proiectul dvs. pe site-ul nostru și o fotografie profesională.

Aflați mai multe la linkul următor https://momentum.unfccc.int/

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) lansează un curriculum despre climă

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) lansează un curriculum despre climă 

#OBIECTIV13 #ACTIUNEAASUPRACLIMEI

Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) lansează un curriculum despre climă care îi va învăța pe copii cum să lupte împotriva schimbărilor climatice în viața lor de zi cu zi.


Climate Box va fi predat și distribuit ca parte a curriculumului național în țări precum: Armenia, Kazahstan, Kârgâzstan, Republica Moldova, Federația Rusă, Tadjikistan, Turkmenistan și Uzbekistan. 

Manualul reprezintă o enciclopedie care ilustrează problemele climatice și este destinat copiilor cu vârste cuprinse între 7 și 14 ani. Copiii vor învăța despre știința care se află în spatele schimbărilor climatice și despre sfaturile practice despre cum poate fi redus dramatic amprenta proprie de carbon.

Acest manual a fost scris de experți în domeniile climatologie, geografie, biologie și economie, care au colaborat și cu profesori și scriitori de literatură pentru copii.

De asemenea, Climate Box va fi disponibil online și va putea fi instalat ca aplicație.

Climate Box poate fi descărcată în aplicația iOS aici: bit.ly/climatebox

Sursa: http://www.md.undp.org

Concursul de GIF-uri al Organizației Națiunilor Unite pentru mediu

Concursul de GIF-uri al Organizației Națiunilor Unite pentru mediu

#Obiectiv13 #ActiuneaAsupraClimei

Concursul de GIF-uri al Organizației Națiunilor Unite pentru mediu #BeatPollution #BatePoluarea #îNVINGEPoluarea este deschis! Cum puteți arăta efectele / soluțiile de poluare într-un GIF?

Pasul 1. Crează un Gif despre Poluarea Mediului

Pasul 2. Postează Gif-ul tău cu tema #BeatPollution

Pasul 3. Cele mai reprezentative Gif-uri vor fi logotipul celei de-a III-a Adunări a Națiunilor Unite pentru Mediu.

https://www.facebook.com/SDGaction/videos/10154970694072496/

Ziua Mondială a Mediului

           Ziua Mondială a Mediului (World Environment Day) este sărbătorită, în fiecare an, pe data de 5 iunie. Această zi a fost stabilită de Adunarea Generală a Națiunilor Unite în anul 1972, cu prilejul Conferinței de la Stockholm privind Mediul, care s-a desfășurat în perioada 3-14 iunie și a reunit reprezentanți din 113 țări.

În decembrie 2015, în cadrul conferinței ONU privind clima care a avut loc la Paris, un număr de 195 de țări s-au angajat să limiteze încălzirea globală la cel mult două grade Celsius în raport cu perioada preindustrială, acesta fiind considerat un acord istoric. Astfel, la 12 decembrie 2015, după doi ani de negocieri, cele 195 de state au adoptat acest document care are 29 de articole și este considerat "un moment istoric de cotitură" în lupta împotriva schimbărilor climatice și împotriva încălzirii globale. Printre altele, acordul subliniază necesitatea dezvoltării economice durabile cu nivel scăzut al emisiilor de gaze cu efect de seră, ''în așa fel încât să nu se pună în pericol producția de alimente''. 

Parlamentul a ratificat la 4 mai curent Acordul de la Paris privind schimbările climaterice semnat la 12 decembrie 2015, relatează MOLDPRES. 

Potrivit documentului, Republica Moldova va contribui la reducerea, către anul 2030, a emisiilor totale naționale de gaze cu efect de seră cu cel puțin 67%, comparativ cu nivelul anului 1990. Acţiunile vor veni în susținerea eforturilor internaționale privind limitarea creșterii temperaturii medii globale. Conform documentului, devenind parte la Acord, R. Moldova va avea acces la fondurile oferite de către mecanismele financiare internaţionale.

#OBIECTIV13, #ActiuneAsupraClimei

Legislativul a ratificat Acordul de la Paris privind schimbările climaterice

Legislativul a ratificat Acordul de la Paris privind schimbările climaterice

Parlamentul a ratificat la 4 mai curent Acordul de la Paris privind schimbările climaterice semnat la 12 decembrie 2015, relatează MOLDPRES.

Documentul a fost examinat în două lecturi şi aprobat cu votul a 80 de deputaţi. Acesta are drept scop consolidarea reacției globale la amenințarea pe care o reprezintă schimbările climatice, în contextul dezvoltării durabile și eforturilor de eradicare a sărăciei, inclusiv prin limitarea creșterii temperaturii medii globale sub 2 grade Celsius peste nivelurile pre-industriale.

Potrivit documentului, Republica Moldova va contribui la reducerea, către anul 2030, a emisiilor totale naționale de gaze cu efect de seră cu cel puțin 67%, comparativ cu nivelul anului 1990. Acţiunile vor veni în susținerea eforturilor internaționale privind limitarea creșterii temperaturii medii globale. Conform documentului, devenind parte la Acord, R. Moldova va avea acces la fondurile oferite de către mecanismele financiare internaţionale.

Sursa: http://www.moldpres.md/news/2017/05/04/17003345