Ziua Internațională a Limbii Materne: Opiniile tinerilor despre educația multilingvă

 

                                                       Ziua Internațională a Limbii Materne
                                               Opiniile tinerilor despre educația multilingvă

Ziua Internațională a Limbii Materne este marcată anual pe 21 februarie pentru a promova diversitatea lingvistică, culturală și multilingvismul la nivel mondial.

Peisajul lingvistic a suferit schimbări profunde în ultimii ani, modelate de creșterea migrației, dezvoltarea tehnologică rapidă și recunoașterea tot mai mare a beneficiilor cognitive, sociale și economice ale multilingvismului. Astăzi, multilingvismul este din ce în ce mai mult înțeles nu doar ca o realitate socială, ci și ca o caracteristică umană fundamentală și o abordare educațională puternică. Tinerii joacă un rol vital în această evoluție prin apărarea și revitalizarea limbilor, crearea de conținut digital și utilizarea tehnologiei pentru a face diversitatea lingvistică mai vizibilă și mai valorizată. Aceste eforturi consolidează legătura profundă dintre limbă, identitate, învățare, bunăstare și participarea la societate, subliniind în același timp necesitatea unor sisteme educaționale care să recunoască și să sprijine limbile cursanților, conform www.un.org/en.

În același timp, rămân provocări semnificative, deoarece 40% dintre cursanții din întreaga lume încă nu au acces la educație într-o limbă pe care o înțeleg cel mai bine, tinerii indigeni, migranți și minoritari fiind cei mai afectați. Abordarea acestei lacune necesită politici și practici educaționale care să integreze educația multilingvă în centrul lor pentru a promova incluziunea, echitatea și învățarea eficientă pentru toți. Prin promovarea unor acțiuni concrete, partajarea experiențelor promițătoare și încurajarea dialogului între tineri, educatori și factorii de decizie politică, inițiativele globale creează spații pentru schimbul de idei și identificarea soluțiilor care consolidează diversitatea lingvistică în școli și comunități din întreaga lume

Ziua Internațională a Limbii Materne, proclamată pentru prima dată de UNESCO și adoptată ulterior de Adunarea Generală a ONU, subliniază rolul limbilor în promovarea incluziunii și atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Educația multilingvă nu numai că promovează societăți incluzive, dar contribuie și la conservarea limbilor non-dominante, minoritare și indigene. Este o piatră de temelie pentru realizarea unui acces echitabil la educație și la oportunități de învățare pe tot parcursul vieții pentru toți indivizii.

Limbile, cu implicațiile lor complexe pentru identitate, comunicare, integrare socială, educație și dezvoltare, sunt de o importanță strategică pentru oameni și planetă. Cu toate acestea, din cauza proceselor de globalizare, acestea sunt din ce în ce mai amenințate sau dispar cu totul. Atunci când limbile dispar, se pierde și bogata tapiserie a diversității culturale a lumii. Se pierd, de asemenea, oportunități, tradiții, memorie, moduri unice de gândire și exprimare - resurse valoroase pentru asigurarea unui viitor mai bun.

Potrivit sursei citate, la fiecare două săptămâni, o limbă dispare, luând cu ea o întreagă moștenire culturală și intelectuală. UNESCO estimează că există 8.324 de limbi, vorbite sau semnate. Dintre acestea, aproximativ 7.000 de limbi sunt încă utilizate. Doar câteva sute de limbi au primit cu adevărat un loc în sistemele de învățământ și în domeniul public, iar mai puțin de o sută sunt utilizate în lumea digitală.

Societățile multilingve și multiculturale există prin limbile lor, care transmit și păstrează cunoștințele și culturile tradiționale într-un mod sustenabil. Ziua Internațională a Limbii Materne este marcată în fiecare an pentru a promova diversitatea lingvistică și culturală și multilingvismul.

Ziua Internațională a Limbii Materne a fost proclamată de Conferința Generală a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) în noiembrie 1999. Ideea de a celebra Ziua Internațională a Limbii Materne a fost inițiativa Bangladeshului. Adunarea Generală a ONU a salutat proclamarea zilei în rezoluția sa din 2002.

La 16 mai 2007, Adunarea Generală a Națiunilor Unite, în rezoluția sa A/RES/61/266, a solicitat statelor membre „să promoveze conservarea și protejarea tuturor limbilor folosite de popoarele lumii”. Prin aceeași rezoluție, Adunarea Generală a proclamat anul 2008 Anul Internațional al Limbilor, pentru a promova unitatea în diversitate și înțelegerea internațională, prin multilingvism și multiculturalism și a numit Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură să servească drept agenție principală pentru acest An.

Astăzi există o conștientizare tot mai mare a faptului că limbile joacă un rol vital în dezvoltare, în asigurarea diversității culturale și a dialogului intercultural, dar și în consolidarea cooperării și atingerea unei educații de calitate pentru toți, în construirea unor societăți bazate pe cunoaștere incluzive și conservarea patrimoniului cultural, precum și în mobilizarea voinței politice pentru aplicarea beneficiilor științei și tehnologiei în dezvoltarea durabilă.

Educația de calitate nu este un lux - este un drept al omului

 Educația de calitate nu este un lux - este un drept al omului

 

Multe țări sunt în scădere când vine vorba de investiții în educația publică.

Oferirea de educație de calitate pentru toți este fundamentală pentru crearea unei lumi pașnice și prospere. Educația oferă oamenilor cunoștințele și abilitățile de care au nevoie pentru a rămâne sănătoși, pentru a obține locuri de muncă și pentru a promova toleranța. Totuși, focarul de COVID-19 a provocat o criză globală a educației. Majoritatea sistemelor educaționale din lume au fost grav afectate de întreruperile educației și s-au confruntat cu provocări fără precedent. Închiderile școlilor cauzate de pandemie au avut consecințe devastatoare pentru învățarea și bunăstarea copiilor. Se estimează că 147 de milioane de copii au ratat mai mult de jumătate din predarea la clasă în ultimii doi ani. Închiderile școlilor au afectat mai mult fetele, copiii din medii defavorizate, cei care locuiesc în zonele rurale, copiii cu dizabilități și copiii din minorități etnice, mai mult decât colegii lor. Aproximativ două treimi dintre copiii de vârstă școlară din lume nu au conexiune la internet în casele lor, limitându-le oportunitățile de a-și continua învățarea și dezvoltarea abilităților. Fără o educație de calitate, copiii se confruntă cu bariere considerabile în calea angajării și a potențialului de câștig mai târziu în viață.

Educația se află în centrul misiunii UNESCO de a construi pacea, eradica sărăcia și conduce dezvoltarea durabilă. Este un drept al omului pentru toți de-a lungul vieții. Organizația este singura agenție a Națiunilor Unite cu un mandat de a acoperi toate aspectele educației. I s-a încredințat să conducă Agenda Globală Educație 2030 prin Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 4.

UNESCO oferă leadership global și regional în educație, întărește sistemele de învățământ la nivel mondial și răspunde provocărilor globale contemporane prin educație cu egalitatea de gen ca principiu de bază. Activitatea sa cuprinde dezvoltarea educațională de calitate de la preșcolar până la învățământul superior și nu numai.

Țintele Obiectivului 4 – Educaţie de calitate. Garantarea unei educaţii de calitate şi promovarea oportunităţilor de învăţare de-a lungul vieţii pentru toţi :

4.1 Până în 2030, asigurarea faptului că toate fetele și băieții absolvesc învățământul primar și secundar gratuit, echitabil și de calitate, care să conducă la rezultate de învățare relevante și eficiente ale obiectivului 4.

4.2 Până în 2030, asigurarea faptului că toate fetele și băieții au acces la dezvoltare, îngrijire și educație preșcolară de calitate pentru copiii mici, astfel încât să fie pregătiți pentru învățământul primar.

4.3 Până în 2030, creşterea înrolării în învăţământul profesional tehnic şi superior accesibil şi calitativ.

4.4 Până în 2030, creșterea substanțială a numărului de tineri și adulți cu competențe relevante pentru piaţa muncii.

4.5 Până în 2030, asigurarea accesului egal la toate nivelurile de educație și formare profesională pentru persoanele vulnerabile, inclusiv persoanele cu dizabilități, popoarele indigene și copiii aflați în situații vulnerabile.

4.6 Până în 2030, asigurarea că toți tinerii și o proporție substanțială de adulți, atât bărbați, cât și femei, vor atinge competențele de alfabetizare și calcul.

4.7 Până în 2030, asigurarea că toți elevii obţin cunoștințele și abilitățile necesare pentru a promova dezvoltarea durabilă, inclusiv, printre altele, prin educație pentru dezvoltare durabilă și stiluri de viață durabile, drepturile omului, egalitatea de gen, promovarea unei culturi a păcii și a nonviolenței; cetățenia globală și aprecierea diversității culturale și a contribuției culturii la dezvoltarea durabilă.

4.a Construirea și modernizarea infrastructurii în instituţiile de învăţământ, astfel încât să corespundă necesităţilor copiilor şi persoanelor cu dizabilități și oferirea unui mediu de învățământ sigur, non-violent, incluziv și eficient pentru toți.

4.b Până în 2030, creșterea substanțială a ofertei de profesori calificați, inclusiv prin cooperare internațională pentru formarea profesorilor în țările în curs de dezvoltare, în special în țările cel mai puțin dezvoltate și în statele insulare mici în curs de dezvoltare.

https://un.org/sustainabledevelopment/education/

https://statistica.gov.md/ro/obiectivul-4-educatie-de-calitate-183_4502.html

ONU : Omenirea pe cale de a provoca cea de-a șasea extincție în masă

Grupul de experţi ai ONU în domeniul biodiversităţii (IPBES)  au făcut concluzii cutremurătoare…

Circa un milion de specii de animale şi de plante sunt în pericol de extincţie, în ritm accelerat, iar natura ce permite omenirii să trăiască e condamnată să îşi continue declinul în lipsa unei “schimbări profunde” a modelelor de producţie şi de consum.

Raportul IPBES prezintă o imagine sumbră a viitorului fiinţelor umane, care depind de natură pentru a bea, a respira, a mânca, a se încălzi sau a se vindeca de anumite boli.

“Suntem pe cale de a eroda chiar fundamentele economiilor noastre, mijloacele noastre de trai, securitatea alimentară, sănătatea şi calitatea vieţii din întreaga lume”, a declarat Robert Watson, preşedintele IPBES.

Defrişările, agricultura intensivă, pescuitul excesiv, urbanizarea galopantă, mineritul au făcut ca 75% din mediul înconjurător să fie ″grav afectat″⁣ de activităţile umane, la fel şi 66% din mediul marin. 

Rezultatul este sumbru: circa 1 milion de specii de animale şi plante dintre cele 8 milioane estimate pe planetă sunt în pericol de extincţie, din care ″⁣multe vor dispărea în deceniile următoare″.

Constatarea este în conformitate cu ceea ce au descris cercetătorii de-a lungul anilor: începutul celei de-a şasea “extincţii în masă” - care nu este menţionată în raport -, prima de care omul este responsabil şi totodată ″prima care poate fi oprită dacă vom acţiona decisiv, acum”, după cum a notat Mark Tercek, preşedintele organizaţiei Nature Conservancy.

Cei cinci principali vinovaţi sunt clar identificaţi în textul la care au lucrat 450 de experţi timp de trei ani: utilizarea terenurilor (agricultură, defrişări), exploatarea directă a resurselor (pescuit, vânătoare), schimbările climatice, poluarea şi speciile invazive.

Însă, chiar dacă este respectat obiectivul prevăzut în Acordul de la Paris, de limitare a încălzirii globale la maximum +2°C, schimbările climatice ar putea urca în clasament, agravând în acelaşi timp ceilalţi factori.

Din fericire, anumite acţiuni pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ar putea avea efecte benefice directe pentru natură, contribuind probabil la ieşirea din acest cerc vicios.

Primul obiectiv: sistemul agroalimentar. Hrănirea a 10 miliarde de oameni în 2050 într-un mod ″durabil″⁣ implică transformarea producţiei agricole (agroecologie, o mai bună gestionare a apei), dar şi a obiceiurilor de consum (dietă, gestionarea deşeurilor), se subliniază în raport.

“Salutăm apelul la o schimbarea a regimurilor alimentare, printr-o hrană bazată mai mult pe plante pentru reducerea consumului de carne şi produse lactate, care au efecte negative cunoscute asupra biodiversităţii, schimbărilor climatice şi sănătăţii umane”, a comentat Eric Darier de la Greenpeace.

Sinteza raportului nu menţionează în mod direct reducerea consumului de carne, formularea fiind modificată în comparaţie cu versiunea preliminară a textului. Modificarea operată reprezintă probabil un semnal al ostilităţii din partea unor ţări producătoare de carne, notează AFP.

“Schimbările profunde pot determina o opoziţie din partea celor care au un interes direct în acest status-quo, însă o astfel de opoziţie poate fi depăşită în beneficiul interesului general”, a comentat Robert Watson.

Deşi acest raport evocă unele direcţii, fără a fi prescriptiv, rămâne de văzut dacă statele membre ale Convenţiei ONU privind diversitatea biologică (COP15) vor stabili, în cadrul reuniunii lor din China de anul viitor, obiectivele ambiţioase la care speră apărătorii mediului pentru o planetă durabilă până în 2050.

Raportul IPBES menţionează şi alte instrumente pe care guvernele le au la dispoziţie pentru îmbunătăţirea “durabilităţii” sistemului economic, precum cote de pescuit “eficiente” şi o reformă a ajutoarelor publice şi a fiscalităţii. Documentul aminteşte chiar necesitatea îndepărtării de dogma creşterii economice. “Este vorba despre luarea în considerare a calităţii vieţii şi nu a creşterii economice ca obiectiv”, a indicat pentru AFP unul dintre principalii autori ai raportului, Eduardo Brundizio.

Omul depinde de natură pentru a trăi, însă este el astfel condamnat la dispariţie? “Probabil că nu” şi cu siguranţă nu pe termen scurt, răspunde unul dintre autorii textului, Josef Settele. Însă “nu vrem doar să supravieţuim. Este chiar miza acestui raport”, a adăugat Eduardo Brundizio, insistând din nou pe “calitatea vieţii”. Calitate care riscă să se deterioreze în continuare pentru cei mai săraci oameni din lume, notează raportul, dar şi pentru zonele locuite de popoarele indigene, extrem de dependente de natură.

Capitala Franţei a găzduit, în perioada 29 aprilie - 4 mai, cea de-a şaptea reuniune plenară a Platformei Interguvernamentale privind Biodiversitatea şi Serviciile Ecosistemelor (IPBES-7).

Cea de-a 6-a ediţie a reuniunii, organizată anul trecut la Medellin, s-a încheiat cu avertismente severe privind degradarea ″critică″⁣ a terenurilor, dar cu speranţa de a putea atinge câteva ţeluri cuprinse în Obiectivele Aichi pentru Biodiversitate, stabilite în Japonia pentru 2020.

“Nu este prea târziu să acţionăm, însă numai dacă începem să o facem acum” şi printr-o “schimbare transformatoare” a societăţii noastre pentru încetinirea “motoarelor” pierderii biodiversităţii ce ameninţă omul cel puţin la fel de mult ca schimbările climatice, a adăugat Robert Watson.

IPBES este un organism interguvernamental, care are în prezent 132 membri şi care evaluează starea biodiversităţii şi serviciile ecosistemelor furnizate către societate, ca răspuns la solicitările factorilor de decizie.

IPBES este organizat şi funcţionează sub auspiciile unor entităţi ale Organizaţiei Naţiunilor Unite - UNEP, UNESCO, FAO şi UNDP -, iar funcţionarea sa este gestionată de UNEP.

Vezi sursa: stirileprotv.ro

Consultare publică lansată de UNESCO pe tema proiectului unui document de poziție privind viitorul Educației pentru Dezvoltare Durabilă

Ce pot face oamenii ca să acționeze pentru o dezvoltare durabilă? Cum poate educația să ajute la transformare?

UNESCO invită părțile interesate și publicul interesat să revizuiască proiectul de document al UNESCO privind viitorul Educației pentru Dezvoltare Durabilă și să împărtășească comentariile acestora.

Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) a elaborat proiectul unui document de poziție privind viitorul educației pentru dezvoltare durabilă, în contextul în care Programul de Acțiune Globală (Global Action Programme - GAP) privind Educația pentru Dezvoltare Durabilă (Education for Sustainable Development - ESD) se va finaliza în 2019. Documentul reprezintă o continuare a GAP, iar necesitatea sa este justificată de importanța tot mai mare a educației pentru dezvoltare durabilă, văzută ca element integral al Obiectivului de Dezvoltare Durabilă (ODD) privind educația de calitate și catalizator esențial pentru celelalte ODD-uri ale Agendei 2030 de Dezvoltare Durabilă a ONU.

În acest context, UNESCO a lansat spre consultare publică proiectul documentului de poziție post-GAP. Persoanele interesate pot consulta textul documentului la adresa https://en.unesco.org/ și pot formula până la trei comentarii prin intermediul unui formular, disponibil online aici.

Comentariile dvs. valoroase vor contribui la direcția viitoare a Educației pentru Dezvoltare Durabilă. Revedeți proiectul și furnizați până la trei comentarii majore prin completarea foii de comentarii on-line până la data de 19 noiembrie 2018.

Ulterior, proiectul final al lucrării va fi prezentat în 2019 organelor de conducere ale UNESCO și Adunării Generale a ONU pentru procesele de aprobare / recunoaștere a acestora. Odată aprobat, acesta va fi rezumat într-un program și lansat în 2020 pentru punerea sa în aplicare până în 2030.

Obiectivele de Dezvoltare Durabila pe înţelesul copiilor

Obiectivele de Dezvoltare Durabilă pe înţelesul copiilor!

Acum este mai ușor să vorbești cu copiii despre Obiectivele de Dezvoltare Durabilă.

Biroul UNESCO din Brazilia în parteneriat cu Ministerul Educației al Braziliei și Ministerul Mediului au lansat o serie de 8 videoclipuri și publicația "Educația pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă - Obiectivele de învățare", care vine să sensibilizeze comunitățile școlare cu privire la importanța "Educației pentru Dezvoltare Durabilă" (ESD).

Vizionați toate videoclipurile aici https://www.youtube.com/watch?v=RGpDSPB3yto&t=3s&index=3&list=PLuaYSS3ezmQAuqmz2En-BlEqb5bX2fUvM 

#Agenda2030, #ObiectivedeDezvoltareDurabila #ODD-uri