Ziua Internaţională a Neutralităţii

 

Ziua Internațională a Neutralității

În fiecare an, la 12 decembrie, este sărbătorită Ziua Internaţională a Neutralităţii, care a fost marcată de către Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) începând cu anul 2017.

Tema pentru Ziua Internațională a Neutralității 2024 nu a fost încă anunțată oficial, dar accentul zilei rămâne pe evidențierea importanței neutralității în menținerea păcii și securității globale. Această zi promovează ideea neutralității ca instrument cheie în prevenirea conflictelor, facilitarea medierii pașnice și sprijinirea agendei globale de pace, în special în conformitate cu Obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU.

Care sunt principiile cheie ale neutralității recunoscute de ONU?

Principiile cheie ale neutralității recunoscute de Națiunile Unite subliniază imparțialitatea, abținerea și inviolabilitatea teritorială, asigurându-se că statele se abțin de la participarea la conflicte armate, protejându-și în același timp suveranitatea.
Neparticiparea la conflicte: statele neutre se angajează să rămână în afara oricăror războaie internaționale sau civile, evitând alianțele care ar putea duce la implicarea militară.
Imparțialitate: neutralitatea necesită un tratament echitabil al tuturor părților într-un conflict. Acest principiu asigură că statele sau organizațiile neutre nu favorizează nicio parte.
Respectul pentru suveranitate: neutralitatea susține inviolabilitatea teritoriului unui stat neutru. Națiunile care se află în stare de război nu trebuie să folosească teritoriile neutre în scopuri militare, protejând aceste state să nu devină câmpuri de luptă.
Aplicație umanitară: neutralitatea este crucială pentru organizații precum Crucea Roșie Internațională. Munca lor depinde de a fi percepuți ca imparțiali, permițându-le să ofere ajutor în zonele de război fără a fi vizați.

Cum contribuie Ziua Internațională a Neutralității la pacea globală?
Ziua Internațională a Neutralității contribuie semnificativ la pacea globală prin promovarea principiului imparțialității în relațiile internaționale. Neutralitatea încurajează națiunile să rezolve conflictele fără a se alinia cu părțile opuse, încurajând dialogul și colaborarea în detrimentul confruntării. Acest lucru ajută la crearea unui mediu în care încrederea poate înflori între națiuni, reducând tensiunile care altfel ar putea escalada în conflicte.

Care este legătura dintre neutralitate și Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a ONU?
Ziua Internațională a Neutralității joacă un rol semnificativ în promovarea păcii și stabilității în lume. Legătura dintre neutralitate și Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a ONU își are rădăcinile în principiile comune ale păcii, cooperării și dezvoltării durabile.
Neutralitatea sprijină agenda punând accent pe soluțiile pașnice ale conflictelor și încurajând eforturile diplomatice, mai degrabă decât intervențiile militare. Această abordare se aliniază mai multor Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD), în special cele axate pe pace, justiție și instituții puternice (ODD 16). Neutralitatea permite imparțialitatea și încurajează dialogul, elemente cruciale pentru abordarea problemelor globale precum sărăcia, inegalitatea și degradarea mediului.

Ce țări sunt recunoscute oficial ca state neutre de către ONU?
Organizația Națiunilor Unite (ONU) recunoaște mai multe țări drept state neutre, ceea ce înseamnă că se abțin de la participarea la alianțe sau conflicte militare.
Țările neutre includ Elveția, care a fost neutră de la începutul secolului al XIX-lea și este considerată un model de „neutralitate armată”. Aceasta înseamnă că, deși Elveția nu are alianțe militare, menține o armată de autoapărare și se asigură că teritoriul său rămâne inviolabil în timpul conflictelor. În mod similar, țări precum Suedia, Irlanda și Finlanda aderă, de asemenea, la politicile de neutralitate, Finlanda menținând acest statut chiar și ca parte a Uniunii Europene.
Pe lângă acestea, națiuni precum Austria, Costa Rica și Turkmenistan au declarat neutralitatea în constituțiile lor, asigurându-se că nu se angajează în conflicte militare. În special, Vaticanul este, de asemenea, recunoscut ca stat neutru, datorită acordurilor sale cu Italia. Unele țări, precum Japonia, au prevederi constituționale specifice care renunță cu totul la război.

Neutralitatea nu este absolută în practică. Aceste țări participă adesea la acțiuni umanitare sau la misiuni de menținere a păcii, iar rolul lor poate evolua în funcție de dreptul internațional și de dinamica securității în schimbare.

Cum sprijină neutralitatea rezolvarea conflictelor internaționale?
Neutralitatea joacă un rol crucial în sprijinirea rezolvării conflictelor internaționale prin promovarea unui mediu de dialog și asistență umanitară. Iată câteva moduri cheie în care neutralitatea ajută la rezolvarea conflictelor:
Furnizarea de mediatori imparțiali: actorii neutri, cum ar fi Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR), pot opera între fracțiunile în conflict fără a lua parte.
Promovarea asistenței umanitare: neutralitatea asigură că organizațiile umanitare pot oferi ajutor esențial tuturor părților implicate într-un conflict, în special civililor prinși în focul încrucișat.
Reducerea polarizării: în perioadele de conflict, țările și grupurile devin adesea profund polarizate. Neutralitatea permite statelor și organizațiilor să se implice în ambele părți ale unui conflict, evitând înrădăcinarea în continuare a ostilității.
Încurajarea respectului pentru dreptul internațional: prin menținerea neutralității, țările și organizațiile pot contribui la asigurarea aderării la legile internaționale, inclusiv la Convențiile de la Geneva, care stabilesc limite pentru desfășurarea războiului.

Sursa  https://observetoday.com

La 2 februarie 2017, Adunarea Generală a ONU a adoptat fără vot Rezoluția 71/275 introdusă de Turkmenistan, recunoscută de ONU ca stat permanent neutru din 12 decembrie 1995 prin Rezoluţia 50/80 şi reafirmat la 3 iunie 2015, prin Rezoluţia 69/285 care a remarcat legătura dintre menținerea păcii și Agenda 2030 pentru Dezvoltare durabilă și a declarat 12 decembrie ca Zi Internațională a Neutralității, conform sursei https://www.un.org. Rezoluția Adunării Generale propune ca Secretarul General al ONU să continuă să coopereze strâns cu statele neutre, în vederea punerii în aplicare a principiilor diplomației preventive și a utilizării acestora in activitatile de mediere.

Sursa foto: https://www.un.org

Discuție publică Abordarea tolerantei în postmodernitate

 

Discuție publică Abordarea toleranței în postmodernitate

 

În contextul celebrării Zilei Internaţionale a Toleranţei, la 19 noiembrie 2024, s-a desfășurat discuția publică Abordarea toleranței în postmodernitate.

Formatorul discuției Larisa Cuznețov, doctor habilitat în pedagogie, profesor universitar a abordat mai multe aspecte care se referă la istoricul apariției si evoluției conceptului de toleranță, specificarea implicațiilor politice ale toleranței și expunerea caracteristicilor societății postmoderne, abordate în contextul respectării Drepturilor Omului, analizarea fenomenului toleranței din punct de vedere psihosocial si educațional, aspectul practic de cultivare și manifestare a toleranței în cadrul familiei.

Împreună cu elevii de la Școala Profesională nr.5 din mun. Chișinău și Centrul de Excelenţă în Construcţii au conturat trăsăturile unei persoane tolerante și intolerante. S-a discutat despre nevoia de toleranţă în relaţiile interpersonale, în familie sau în societate, despre propriul comportament spre toleranţă.
„Educaţia pentru toleranţă trebuie începută de la cea mai fragedă vîrstă şi dezvoltată continuu, pe tot parcursul vieţii, dat fiind faptul că atitudinea tolerantă sau intolerantă a individului începe a se manifesta încă din familia lui de origine”, afirmă dna Larisa Cuznețov, dr. hab., prof. univ.                                                                                 

În cadrul acestui eveniment a fost organizată expoziția tematică „Abordarea toleranței în postmodernitate”. Expoziția a cuprins cca 67 de publicații din colecțiile Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, având drept scop sensibilizarera, și familiarizarea tinerilor despre cultura toleranței, pedagogia toleranţei, cultivarea păcii și a toleranței.
Sloganul evenimentului a fost Să învățăm a fi toleranți spre o lume mai bună!  

Ziua Internaţională a Toleranţei este marcată anual, la 16 noiembrie, cu scopul de a îndemna omenirea la înţelegere şi respect reciproc, dialog şi cooperare între culturi, civilizaţii şi popoare, pentru a descuraja atitudinile extremiste dominate de violenţă şi ură.
Această zi a fost proclamată în cadrul Conferinţei generale a UNESCO de la Paris, din 16 noiembrie 1995.
În 1996, Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia 51/95, a invitat ţările membre să sărbătorească în fiecare an această zi, prin acţiuni de promovare a toleranţei şi păcii, prin activităţi la care să participe atât instituţiile de învăţământ, cât şi publicul larg.

Potrivit www.un.org, statele membre ONU sunt încurajate să organizeze manifestări axate pe programe şi acţiuni educative prin care să-i mobilizeze pe cetăţeni să aibă atitudini tolerante. Manifestările îi vizează atât pe copii, cât şi pe adulţi, iar educaţia pentru toleranţă, mijlocul cel mai eficient pentru prevenirea intoleranţei, trebuie îndreptată împotriva fricii şi excluziunii şi către dezvoltarea capacităţii indivizilor de a judeca liber şi independent. Astfel, pot fi prevenite nedreptatea, violenţa, discriminarea şi marginalizarea care sunt forme ale intoleranţei.

Biblioteca Digitală ONU – noiembrie 2024

 

Biblioteca Digitală ONU – noiembrie 2024

Summit of the Future outcome documents : Pact for the Future, Global Digital Compact and Declaration on Future Generations
Documentele rezultate ale Summitului viitorului: Pactul pentru viitor, Pactul digital global și Declarația privind generațiile viitoare

La Summitul Viitorului din 22 septembrie 2024, liderii mondiali au adoptat un Pact pentru Viitor care include un Pact Digital Global și o Declarație privind generațiile viitoare.
Pactul acoperă o gamă largă de teme, inclusiv pacea și securitatea, dezvoltarea durabilă, schimbările climatice, cooperarea digitală, drepturile omului, egalitatea de gen, tineretul și generațiile viitoare și transformarea guvernanței globale.

Pentru mai multe informații și acces complet la această publicație:
https://digitallibrary.un.org/record/4063333?ln=en&v=pdf

World social report 2024: social development in times of

 converging crises : a call for global action
Raportul social mondial 2024: dezvoltare socială în vremuri de crize convergente: un apel la acțiune globală

Crizele convergente multiple subminează progresul social din întreaga lume, lovind cel mai puternic persoanele și societățile cele mai vulnerabile. Prezentul raport servește drept semnal de alarmă pentru comunitatea globală!
Raportul social mondial 2024 pledează pentru schimbări cuprinzătoare pe care actorii naționali și internaționali le pot face pentru eradicarea efectivă a sărăciei, încurajarea creșterii favorabile incluziunii și numărului de locuri de muncă, promovând în același timp egalitatea de șanse și accesul universal la servicii de calitate.

Pentru mai multe informații și acces complet la această publicație:
https://digitallibrary.un.org/record/4063656?ln=en&v=pdf

Mind the AI divide: shaping a global perspective on the future of work
Gândește-te la diviziunea IA: modelarea unei perspective globale asupra viitorului muncii

Acest raport, în colaborare cu Națiunile Unite și Organizația Internațională a Muncii, abordează problema critică a adoptării inegale a inteligenței artificiale (IA) și implicațiile acesteia pentru echitatea globală, corectitudine și justiție socială.
Disparitățile în ceea ce privește accesul la infrastructura digitală, la tehnologie avansată, la educație de calitate și la formare adâncesc inegalitățile existente, în special pe măsură ce economia globală se îndreaptă către producție și inovare bazate pe inteligență artificială. Țările mai puțin dezvoltate riscă să rămână în urmă, accentuând diviziunile economice și sociale.
Raportul solicită eforturi continue de colaborare pentru a modela guvernarea globală a inteligenței artificiale, a susține demnitatea umană și standardele de muncă și pentru a extinde oportunitățile economice pentru toți.

Pentru mai multe informații și acces complet la această publicație:
https://digitallibrary.un.org/record/4061662?ln=en&v=pdf

Conținut nou în Biblioteca Digitală ONU – septembrie

Conținut nou în Biblioteca Digitală ONU – septembrie

The Sustainable development goals report 2024
Raportul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă 2024
Raportul privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 2024 detaliază provocările semnificative cu care se confruntă lumea pentru a face progrese substanțiale către atingerea ODD, pe baza celor mai recente date și estimări. Prezintă zone cu eșecuri, în timp ce arată, de asemenea, unde s-au înregistrat progrese tangibile, de exemplu, în reducerea mortalității globale a copiilor, prevenirea infecției cu HIV și accesul la energie.
Raportul evidențiază, de asemenea, domeniile critice, în care acțiunea trebuie să accelereze, în special, care subminează progresul ODD - schimbările climatice, pacea și securitatea, inegalitățile între țări.

Pentru mai multe informații și acces complet la această publicație:

https://digitallibrary.un.org/record/4053200?ln=en&v=pdf

OCHA annual report 2023
Raport anual OCHA 2023
OCHA (UN. Office for the Coordination of Humanitarian Affairs/ONU. Biroul pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare)
2023 a fost un an obositor pentru milioane de oameni  și unul care a întins sistemul umanitar până la limitele sale. A început cu cutremure devastatoare în Turcia și Siria. În Siria, au lovit oameni care se luptă deja cu cea mai gravă criză umanitară din cei peste 10 ani de conflict.
La fel și în întreaga lume – în Afganistan, Republica Democratică Congo, Cornul Africii, Myanmar, Ucraina, Yemen și nu numai – conflictele de lungă durată, insecuritatea, instabilitatea și dificultățile economice au ținut milioane de oameni dependenți de asistența umanitară. Între timp, încălzirea globală a doborât toate recordurile în 2023, iar criza climatică s-a adâncit.
Pentru mai multe informații și acces complet la această publicație:

https://digitallibrary.un.org/record/4053278?ln=en&v=pdf

Digital economy report 2024: shaping an environmentally sustainable and inclusive digital future.
Raport de economie digitală 2024: Conformarea unui viitor digital sustenabil și incluziv din punct de vedere ecologic.
Raportul privind economia digitală 2024 subliniază nevoia urgentă de strategii de digitalizare inclusive și durabile din punct de vedere ecologic. Tehnologia și infrastructura digitală depind în mare măsură de materii prime. Astfel, Raportul solicită acțiuni îndrăznețe din partea factorilor de decizie, a liderilor din industrie și a consumatorilor. Acesta îndeamnă la o schimbare globală către o economie digitală circulară, concentrându-se pe circularitate prin proiectarea produselor durabile, consum responsabil, reutilizare și reciclare și modele de afaceri durabile.
Pentru mai multe informații și acces complet la această publicație:

https://digitallibrary.un.org/record/4053817?ln=en&v=pdf

 

Ziua Internațională a Comemorării și Omagiului Victemelor Terorismului

 

Anual, pe data de 21 August, este rememorată Ziua Internațională a Comemorării și Omagiului Victemelor Terorismului, proclamată prin rezoluția 72/165 (2017) a Adunarii Generale a Națiunilor Unite pentru a onora, și sprijini victimele și supraviețuitorii terorismului și pentru a promova și proteja exercitarea deplină a drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Photo:UNOCT

Tema Zilei Internaționale a Comemorării și Omagiului Victimelor Terorismului în anul 2024 este: Voices for Peace: Victims of Terrorism as Peace Advocates and Educators - Voci pentru pace: Victimele terorismului ca susținători și educatori ai păcii.

Cea de-a șaptea comemorare a Zilei Internaționale de Comemorare și Omagiu adus Victimelor Terorismului se desfășoară pentru a onora vocile puternice ale victimelor în timp ce își folosesc experiențele și călătoriile pentru a crea schimbări semnificative și pozitive prin creșterea gradului de conștientizare cu privire la impactul de lungă durată al terorismului. Prin amplificarea acestor voci, Ziua Internațională încearcă să inspire acțiunea colectivă și să împuternicească indivizii și comunitățile să lucreze pentru un viitor definit de pace, solidaritate și reziliență.

Unitatea pentru Victimele Terorismului UNOCT/UNCCT își propune să manifeste solidaritate, să sensibilizeze și să contribuie la protejarea, promovarea și respectarea drepturilor și sprijinirea nevoilor victimelor terorismului. Unitatea își aduce aportul și la consolidarea capacității statelor membre și a organizațiilor societății civile de a sprijini mai bine drepturile și nevoile victimelor terorismului.

Pentru a marca cea de-a șaptea comemorare a Zilei Internaționale de Comemorare și Omagiu adus Victimelor Terorismului, pe 21 august 2024 va avea loc un eveniment virtual la nivel înalt intitulat „Voci pentru Pace: Victimele Terorismului ca Avocați și Educatori ai Păcii” la care va face declarații Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite, António Guterres.

Segmentul la nivel înalt va continua cu discuții despre puterea transformatoare a vocilor victimelor atunci când sunt folosite pentru a crește gradul de conștientizare, a construi pacea și a contribui la comunități mai rezistente.

https://media.un.org/en/asset/k11/k11tblv53x

În rezoluția sa 72/165 (2017), Adunarea Generală a stabilit Ziua Internațională de Comemorare și Omagiu adus Victimelor Terorismului, comemorată anual la 21 august, pentru a onora și sprijini victimele și supraviețuitorii terorismului și pentru a promova și proteja exercitarea deplină a drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Statele membre, prin rezoluțiile ulterioare de revizuire a Strategiei globale de combatere a terorismului, au subliniat rolul important al victimelor terorismului în combaterea terorismului și prevenirea extremismului violent care conduce la terorism, în promovarea solidarității internaționale și în a ajuta statele membre să-și recunoască și să-și susțină drepturile omului și sprijină nevoile lor distincte.

De la cea de-a șasea revizuire a Strategiei (2018), evoluțiile la nivel internațional, regional și național au demonstrat din ce în ce mai mult că sprijinul acordat victimelor a depășit solidaritatea simbolică către un angajament mai solid pentru a-și promova drepturile și nevoile. Acest lucru se reflectă în înființarea de către statele membre cu opinii similare a Grupului de prieteni ai victimelor terorismului (2019) și în adoptarea rezoluției A/RES/73/305 (2019)PDF a Adunării Generale privind consolidarea cooperării internaționale pentru a ajuta victime ale terorismului.

Cea de-a opta rezoluție de revizuire, adoptată la 22 iunie 2023 (A/RES/77/298), subliniază importanța susținerii drepturilor și a sprijinirii nevoilor victimelor terorismului, în special ale femeilor, copiilor și victimelor violenței sexuale și de gen, violența bazată în contextul terorismului. Aceasta încurajează toate statele membre să elaboreze planuri naționale cuprinzătoare de asistență pentru victimele terorismului și familiile acestora, pentru a răspunde nevoilor lor imediate, pe termen scurt și lung.

Pentru mai multe informații despre evenimentele din Ziua Internațională 2024, vă rugăm să consultați:

https://www.un.org/counterterrorism/international-day-remembrance-and-tribute-victims-terrorism-21-august-2024

Ziua Mondială a Hepatitei

 Ziua Mondială a Hepatitei

Ziua Mondială a Hepatitei, marcată anual la 28 iulie, este o oportunitate de a intensifica eforturile naționale și internaționale privind hepatita, de a încuraja acțiunile și implicarea persoanelor, partenerilor și publicului și de a sublinia necesitatea unui răspuns global mai mare, așa cum este subliniat în Raportul OMS privind hepatita globală din 2017. Vezi aici raportul
https://iris.who.int/bitstream/handle/10665/255016/9789241565455-eng.pdf?sequence=1
Tema din acest an este: ''It's time for action'' – „Este timpul pentru acțiune”.  Având în vedere faptul că o persoană moare la fiecare 30 de secunde din cauza unei boli legate de hepatită, e necesar de accelerat acțiunile pentru prevenirea, diagnosticarea și tratamentul mai bun pentru a salva vieți și a îmbunătăți starea de sănătate.
Există 5 tulpini principale ale virusului hepatitei – A, B, C, D și E. Împreună, hepatitele B și C sunt cele mai frecvente infecții și duc la 1,3 milioane de decese și 2,2 milioane de noi infecții pe an, potrivit sursei https://www.who
În ciuda instrumentelor mai bune pentru diagnostic și tratament și a prețurilor scăderii produselor, ratele de testare și de acoperire a tratamentului au stagnat. Dar, atingerea obiectivului de eliminare a OMS până în 2030 ar trebui să fie încă realizabilă, dacă se iau măsuri rapide.
În Republica Moldova, conform datelor statistice, în anul 2023, au fost înregistrate, în total, 2807 cazuri de hepatite virale, inclusiv 55 (1,96%) cazuri forme acute și 2752 (98,04%) cazuri forme cronice. Din totalul cazurilor de hepatite virale acute și cronice înregistrate în 2023 – 99,3% revin hepatitelor virale B, C și D, câte 0,1% – hepatitelor virale A, E și 0,5% cazuri alte tipuri de hepatite virale.
În republică este accesibilă testarea pentru depistarea precoce a bolnavilor cu efectuarea diagnosticului specific de laborator. Din octombrie 2020, este implementată testarea de screening la hepatitele virale B și C cu teste rapide de diagnostic, sporind accesibilitatea populației la testare.
Pacienții cu hepatite virale B, C şi D au acces la servicii calitative de tratament şi îngrijire continuă, care se realizează în baza Protocoalelor clinice naționale.
Data de 28 iulie a fost aleasă deoarece este ziua de naștere a omului de știință, laureat al premiului Nobel, Dr. Baruch Blumberg, care a descoperit virusul hepatitei B (VHB) și a dezvoltat un test de diagnostic și un vaccin pentru virus.

Raportul global asupra hepatitei 2024: acțiune pentru acces în țările cu venituri mici și medii
Global hepatitis report 2024: action for access in low- and middle-income countries
https://www.who.int/publications/i/item/9789240091672
Acesta este primul raport consolidat al #OMS privind epidemiologia hepatitei virale, acoperirea serviciilor și accesul la produse, cu date îmbunătățite pentru acțiune. Acest raport prezintă cele mai recente estimări privind povara bolii și acoperirea serviciilor esențiale de hepatită virală din 187 de țări din întreaga lume.
Raportul actualizează, de asemenea, progresele înregistrate începând cu 2019 în îmbunătățirea accesului la produse de sănătate atât pentru hepatita B, cât și pentru hepatita C în țările cu venituri mici și medii, cu informații din 38 de țări care cuprind împreună aproape 80% din infecțiile și decesele hepatitei virale la nivel mondial.

Raportul oferă o perspectivă regională, analizând barierele și oportunitățile de a extinde accesul la produse de sănătate pentru hepatita virală; prezintă acțiuni pentru a accelera extinderea intervențiilor eficiente împotriva hepatitei virale în cadrul unei abordări de sănătate publică.

Biblioteca Digitală ONU – iulie 2024

 

Biblioteca Digitală ONU – iulie 2024

 

United Nations Global Principles for Information Integrity

Principiile globale ale Națiunilor Unite pentru integritatea informației

Progresele tehnologice au revoluționat comunicațiile, conectând oamenii pe distanțe mari. Ei au sprijinit comunitățile în vremuri de criză, au ridicat voci marginalizate și au contribuit la mobilizarea mișcărilor globale pentru justiția rasială și egalitatea de gen. Cu toate acestea, aceleași progrese au permis răspândirea dezinformării și a discursului instigator la ură, riscând integritatea ecosistemului informațional.
Riscurile noi și crescânde cauzate de dezvoltarea tehnologiilor inteligenței artificiale  au făcut din consolidarea integrității informațiilor una dintre sarcinile urgente ale timpului nostru. Această amenințare globală clară și actuală necesită o acțiune internațională coordonată.
În rezultatul consultărilor publice, Principiile Globale conțin următoarele principii: Încrederea și rezistența societății; Mass-media independentă, liberă și pluralistă; Transparența și cercetarea; Responsabilizarea publicului; Stimulente pozitive.
Prin adoptarea Principiilor globale ale Națiunilor Unite pentru integritatea informației, părțile interesate din toate sectoarele pot să demonstreze solidaritate și să creeze în colaborare o cale către un ecosistem informațional revigorat care să încurajeze încredere, cunoștințe, care să presupună respectarea plenară a drepturilor omului și care să conducă spre un viitor durabil al omenirii.

Pentru mai multe informații și acces complet la această publicație:
https://digitallibrary.un.org/record/4052524?ln=en&v=pdf

World health statistics 2024: monitoring health for the SDGs, sustainable development goals
Statistici mondiale de sănătate 2024: monitorizarea sănătății pentru ODD, obiective de dezvoltare durabilă

Raportul este o compilație anuală a indicatorilor de sănătate și ai sănătății, care este publicată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) din 2005.
Ediția din 2024 analizează mai mult de 50 de indicatori legați de sănătate din Obiectivele de dezvoltare durabilă și al treisprezecelea program general de lucru al OMS. De asemenea, evidențiază concluziile estimărilor globale de sănătate 2021, în special impactul pandemiei de COVID-19 asupra speranței de viață și a speranței de viață sănătoase.

Pentru mai multe informații și acces complet la această publicație:
https://digitallibrary.un.org/record/4050651?ln=en&v=pdf

World investment report 2024 : Investment facilitation and digital government
Raportul mondial de investiții 2024: Facilitarea investițiilor și guvernarea digitală

Potrivit Raportului mondial de investiții 2024, investițiile străine directe globale au scăzut cu 2%, până la 1,3 trilioane de dolari în 2023, pe fondul încetinirii creșterii economice și a tensiunilor geopolitice în creștere.

Scăderea finanțării proiectelor a afectat dezvoltarea durabilă, noi finanțări pentru sectoarele ODD scăzând cu peste 10%, în special în agroalimentare și apă. Acest lucru împiedică eforturile de realizare a Agendei 2030 și solicită acțiuni politice urgente pentru a moderniza finanțarea dezvoltării durabile.
Pentru mai multe informații și acces complet la această publicație:

https://digitallibrary.un.org/record/4052094?ln=en&v=pdf