21 septembrie – Ziua Internațională a Păcii

 

21 septembrie – Ziua Internațională a Păcii

               𝐈𝐧𝐯𝐞𝐬𝐭𝐞𝐬̦𝐭𝐞 𝐢̂𝐧 𝐩𝐚𝐜𝐞 – 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐭𝐨𝐭̦𝐢, 𝐩𝐫𝐞𝐭𝐮𝐭𝐢𝐧𝐝𝐞𝐧𝐢, 𝐢̂𝐧 𝐟𝐢𝐞𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐳𝐢

 

Pacea începe acolo unde alegem să ascultăm în loc să ne confruntăm, să construim punți în loc să ridicăm ziduri și să avem grijă unii de alții. 

„Într-o lume divizată, apelul nostru ferm pentru pace trebuie să răsune mai puternic ca niciodată”, subliniază Secretarul General al ONU, António Guterres.

În 2026, Ziua Internațională a Păcii se desfăsoară sub genericul Investește în pace – pentru toți, pretutindeni, în fiecare zi și îi omagiază pe „arhitecții păcii de zi cu zi”– oameni care, prin acțiuni concrete în comunitățile lor, contribuie la dialog, încredere, stabilitate și solidaritate.

Pacea este mai mult decât absența războiului. Ea înseamnă siguranță, demnitate, oportunități, respectarea drepturilor omului și cooperare – condiții care permit oamenilor și comunităților să se dezvolte și să privească spre viitor cu încredere.

La nivel internațional, Organizația Națiunilor Unite promovează pacea prin instrumente precum prevenirea și soluționarea conflictelor, diplomația, dialogul, medierea, menținerea și consolidarea păcii, precum și dezarmarea. Aceste eforturi sunt esențiale pentru prevenirea violenței și construirea unei păci durabile.

Tema din acest an ne amintește că pacea nu se construiește doar la mesele negocierilor. Ea prinde contur în școli, în familie, la locul de muncă, în comunități și în relațiile dintre oameni.

ONU îi încurajează pe oameni să facă, în fiecare zi, un pas pentru pace: să ofere timp celor care au nevoie de sprijin, să promoveze dialogul și schimbarea pozitivă, să creeze spații de comunicare și să transmită mesaje de speranță și solidaritate.

Un simbol puternic al acestei zile este 𝐂𝐥𝐨𝐩𝐨𝐭𝐮𝐥 𝐏𝐚̆𝐜𝐢𝐢, aflat la sediul ONU din New York. Donat Organizației Națiunilor Unite de Asociația ONU din Japonia în 1954, clopotul a fost turnat din monede oferite de reprezentanți ai 65 de țări și simbolizează aspirația comună a oamenilor către pace. În fiecare an, sunetul său marchează Ziua Internațională a Păcii.

Potrivit sursei moldova.osce.org, pentru Republica Moldova, pacea înseamnă securitate, dialog și construirea unei societăți în care oamenii pot trăi în siguranță și cu demnitate. Țara noastră este implicată de mai multe decenii în eforturile pentru soluționarea pașnică a conflictului transnistrean, iar Misiunea OSCE în Moldova sprijină dialogul dintre Chișinău și Tiraspol, măsurile de consolidare a încrederii și cooperarea care contribuie la îmbunătățirea vieții oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului. În 2026, eforturile pentru menținerea dialogului continuă. În luna februarie, Misiunea OSCE a facilitat prima întâlnire față în față, după mai bine de un an, dintre negociatorii principali de la Chișinău și Tiraspol, iar în luna mai OSCE și-a reafirmat sprijinul pentru dialog, stabilitate și consolidarea încrederii în Republica Moldova.

Ziua Internațională a Păcii, o inițiativă instituită de Organizația Națiunilor Unite pentru a ne aminti că pacea nu înseamnă doar absența conflictelor, ci și prezența justiției, a dezvoltării durabile și a respectului pentru demnitatea umană.

Foto: https://mai.gov.md

În acest an, mesajul capătă o rezonanță profundă pentru Republica Moldova. Trăind la granița unui război devastator în Ucraina, resimțim direct dramele și provocările de securitate care ne afectează regiunea. În fața acestei realități dure, țara noastră a oferit un răspuns ferm prin umanitate și solidaritate, devenind un adăpost sigur și un sprijin de nădejde pentru sutele de mii de refugiați ucraineni.

Ziua Internațională a Păcii a fost instituită de Adunarea Generală a ONU în 1981. În 2001, Adunarea Generală a decis în unanimitate ca această zi să fie consacrată nonviolenței și încetării focului.

Pacea nu este doar un obiectiv al statelor și al organizațiilor internaționale. Este o responsabilitate comună!

Centrul de Informare ONU al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova își reafirmă angajamentul de a promova Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, cultura păcii, toleranța și dialogul prin intermediul cunoașterii. Credem cu tărie că accesul public la informații corecte și educație reprezintă o temelie solidă pentru combaterea dezinformării și pentru fortificarea unei societăți reziliente.

30 august – Ziua Internațională a Victimelor Disparițiilor Forțate

 

30 august – Ziua Internațională a Victimelor Disparițiilor Forțate

În fiecare an, la 30 august, comunitatea internațională marchează Ziua Internațională a Victimelor Disparițiilor Forțate – o zi dedicată memoriei persoanelor care au dispărut fără urmă, solidarității cu familiile acestora și reafirmării angajamentului de a preveni și combate această gravă încălcare a drepturilor omului.

Anul 2026 are o semnificație deosebită: se împlinesc 20 de ani de la adoptarea Convenției internaționale pentru protecția tuturor persoanelor împotriva disparițiilor forțate, singurul tratat universal dedicat în mod specific prevenirii și combaterii disparițiilor forțate. Convenția a fost adoptată la 20 decembrie 2006 și are drept obiectiv prevenirea disparițiilor forțate și combaterea impunității pentru această crimă.

Aniversarea celor două decenii se desfășoară sub sloganul Victims first. Actions now / Victimele pe primul loc. Acțiuni acum, punând în centrul atenției victimele și drepturile acestora – dreptul la adevăr, justiție și reparații. Totodată, este un apel adresat statelor și tuturor părților interesate să întreprindă acțiuni concrete pentru prevenirea disparițiilor forțate și pentru protejarea persoanelor împotriva acestei forme de abuz.

Pe parcursul anului 2026, inițiativa CED20 reunește state, victime, familii, societatea civilă, instituții naționale pentru drepturile omului, entități ale ONU și parteneri, cu scopul de a crește gradul de conștientizare, de a împărtăși experiențe și acțiuni concrete și de a consolida protecția împotriva disparițiilor forțate, potrivit sursei https://www.un.org/

Ce este o dispariție forțată?

Dispariția forțată nu înseamnă pur și simplu că o persoană a dispărut. Este vorba despre o situație în care o persoană este arestată, reținută sau răpită împotriva voinței sale, prin implicarea directă sau indirectă a autorităților, iar ulterior acestea refuză să recunoască privarea de libertate sau să ofere informații despre soarta ori locul unde se află persoana.

Prin acest mecanism, omul este practic scos de sub protecția legii.

Declarația privind protecția tuturor persoanelor împotriva disparițiilor forțate, proclamată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluția 47/133 din 18 decembrie 1992, a stabilit principii menite să protejeze persoanele împotriva acestei practici.

O încălcare gravă a drepturilor omului

Dispariția forțată poate încălca simultan mai multe drepturi fundamentale: dreptul la libertate și securitatea persoanei, dreptul de a nu fi supus torturii sau tratamentelor crude, inumane ori degradante, dreptul la recunoașterea ca persoană în fața legii, dreptul la un proces echitabil și la o cale de atac eficientă.

În anumite situații, dispariția forțată poate duce și la încălcarea dreptului la viață.

Este afectat, de asemenea, dreptul la identitate și, într-un sens mai larg, dreptul persoanei și al familiei sale de a cunoaște adevărul cu privire la circumstanțele dispariției.

Convenția internațională reafirmă faptul că nicio persoană nu trebuie supusă unei dispariții forțate, iar această interdicție se aplică și în situații excepționale, inclusiv în timpul războiului sau al altor situații de urgență publică.

Drama nu se oprește la victimă

Dispariția forțată nu afectează doar persoana dispărută. Ea lasă o rană profundă în familie și în comunitate.

Atunci când nu există informații despre soarta unei persoane, rudele sunt obligate să trăiască într-o stare dureroasă de incertitudine. Nu știu dacă persoana dragă este în viață, unde se află, ce i s-a întâmplat sau dacă se va întoarce vreodată.

Această așteptare poate dura ani sau chiar decenii.

Familiile persoanelor dispărute pot fi afectate în plan economic, social și emoțional. De aceea, drepturile lor trebuie protejate, inclusiv dreptul la informație, la adevăr, la justiție și la reparații.

Pentru o familie, întrebarea „Unde este?” poate deveni o întrebare fără sfârșit.

Disparițiile forțate – o problemă globală

Disparițiile forțate nu aparțin unei singure regiuni sau unei anumite perioade istorice. Ele continuă să reprezinte o problemă globală și pot apărea în contexte de conflict, instabilitate sau represiune.

Deosebit de îngrijorătoare sunt situațiile în care sunt intimidați sau hărțuiți apărătorii drepturilor omului, rudele victimelor, martorii și avocații care încearcă să documenteze și să investigheze aceste cazuri.

La fel de gravă este impunitatea – situația în care cei responsabili nu sunt identificați, anchetați și trași la răspundere.

O atenție specială trebuie acordată persoanelor aflate în situații de vulnerabilitate, inclusiv copiilor și persoanelor cu dizabilități.

Dreptul la adevăr

Pentru familiile persoanelor dispărute, adevărul nu este o noțiune abstractă. Este nevoia de a ști ce s-a întâmplat, unde se află persoana dispărută și cine poartă responsabilitatea.

Dreptul la adevăr este strâns legat de dreptul la justiție și la reparații. Familiile au nevoie nu doar de răspunsuri, ci și de recunoașterea suferinței și a drepturilor lor.

Adevărul nu poate șterge trecutul, dar poate contribui la restabilirea demnității victimelor și a familiilor acestora și la prevenirea repetării unor asemenea tragedii.

20 de ani de la adoptarea Convenției – un apel la acțiune

La douăzeci de ani de la adoptarea Convenției, mesajul comunității internaționale rămâne clar: disparițiile forțate trebuie prevenite, cazurile trebuie investigate, victimele și familiile lor trebuie protejate, iar cei responsabili trebuie să răspundă pentru faptele lor.

Prevenirea disparițiilor forțate presupune legi eficiente, instituții capabile să acționeze, investigații independente și acces real la justiție. Înseamnă, de asemenea, protejarea celor care caută adevărul și susțin familiile victimelor.

Scopul Convenției este tocmai acela de a preveni disparițiile forțate și de a combate impunitatea.

Memoria victimelor nu trebuie să dispară

În spatele fiecărui caz de dispariție forțată există un nume, o identitate, o familie care așteaptă adevărul

De aceea, memoria victimelor trebuie păstrată vie.

Ziua de 30 august ne oferă ocazia să ne amintim de persoanele care au dispărut, să fim alături de familiile care continuă să caute răspunsuri și să reafirmăm importanța drepturilor fundamentale ale fiecărei ființe umane.

A vorbi despre disparițiile forțate înseamnă a apăra dreptul fiecărei persoane la libertate, demnitate și protecție în fața legii! Înseamnă să nu permitem ca tăcerea, frica și uitarea să înlocuiască adevărul și dreptatea!

Sursa foto::OHCHR 

Biblioteca Digitală ONU- august 2026

 

Biblioteca Digitală ONU- august 2026

 

The sustainable development goals report 2026 / UN. Department of Economic and Social Affairs
Raportul privind obiectivele de dezvoltare durabilă din 2026
 

Raportul privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 2026 arată că, de la adoptarea lor în 2015, Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) au produs rezultate la scară largă - extinderea accesului la apă curată, electricitate, asistență medicală și conectivitate digitală pentru miliarde de oameni.
Cu mai puțin de cinci ani rămași pentru atingerea Obiectivelor, raportul oferă o evaluare sinceră a progresului: s-au înregistrat progrese semnificative în cadrul ODD-urilor, dar acestea rămân inegale și insuficiente în fața unor obstacole serioase - de la escaladarea conflictelor, încetinirea creșterii economice globale, schimbările climatice, creșterea poverii datoriilor și scăderea asistenței oficiale pentru dezvoltare. Fără un impuls decisiv pentru a extinde rapid soluțiile dovedite, promisiunea Agendei 2030 riscă să scape de atins.
 
Pentru mai multe informații și acces complet la această publicație:
https://digitallibrary.un.org/record/4120536?ln=en&v=pdf
 
Environmental cost of AI's energy use : carbon, water, and land footprints / Miriam Aczel
Costul de mediu al utilizării energiei de către IA: amprente de carbon, apă și teren
 

Acest raport examinează amprentele indirecte de mediu ale inteligenței artificiale (IA) prin utilizarea energiei, cuantificând amprentele de carbon, apă și teren asociate cu generarea energiei electrice necesare pentru funcționarea IA la scară largă și evidențiind modul în care rezultatele variază substanțial în funcție de locație, în funcție de mixurile de aprovizionare cu energie electrică.

Acest lucru este important deoarece „evoluția emisiilor de carbon” nu înseamnă automat „evoluția apei” sau „evoluția terenului”, iar evaluarea sustenabilității printr-o singură metrică poate ascunde compromisurile și poate transfera sarcinile către locuri care se confruntă deja cu stres hidric sau presiune asupra terenurilor. Aceste asimetrii pot accentua problemele de mediu ale comunităților locale, în timp ce avantajele strategice ale IA se extind în alte părți.
 
Pentru mai multe informații și acces complet la această publicație:
https://digitallibrary.un.org/record/4116063?ln=en&v=pdf
 
Water Quality: A Mirror and Magnifier of Structural Inequalities and Social Injustice
Calitatea apei: o oglindă și o lupă a inegalităților structurale și a nedreptății sociale

Acest raport reinterpretează calitatea apei potabile atât ca o oglindă, cât și ca un amplificator al inegalităților structurale, argumentând că disparitățile în siguranța apei sunt profund legate de inegalitățile socioeconomice și de gen.
Bazându-se pe date din 138 de țări din Sudul Global, studiul dezvoltă un nou Indice de Vulnerabilitate a Calității Apei, WQVI (The Water Quality Vulnerability Index ), care integrează trei dimensiuni, combinând Indicatorul de Siguranță a Apei Potabile, Indicele Internațional al Bogăției și Indicele Inegalității de Gen într-un cadru intersecțional și de justiție de mediu.
 
Pentru mai multe informații și acces complet la această publicație:
https://unu.edu/inweh/collection/UNU-INWEH-Report-water-quality-mirror-and-magnifier-structural-inequalities-and-social-injustice

Women, business and the law 2026 : benchmarking laws for jobs and inclusive growth / World Bank Group; IBRD
Femeile, afacerile și legea 2026: legi de referință pentru locuri de muncă și creștere incluzivă

Femeile, Afacerile și Dreptul 2026 este a unsprezecea ediție a unui studiu global care evaluează mediul favorabil oportunităților economice ale femeilor în 190 de economii. Raportul din acest an își extinde domeniul de aplicare dincolo de măsurarea legilor (de jure) pentru a prezenta un cadru consolidat construit pe trei piloni: cadre juridice, cadre de sprijin și percepții privind aplicarea legii (de facto). Femeile, Afacerile și Dreptul 2026 oferă date complete pentru fiecare pilon, pe 10 teme cheie care modelează accesul femeilor la locuri de muncă și antreprenoriat.

Pentru mai multe informații și acces complet la această publicație:

https://digitallibrary.un.org/record/4115621?ln=en&v=pdf

Ziua Mondială a Oceanelor

 

8 iunie - Ziua Mondială a Oceanelor

Ziua Mondială a Oceanelor a fost declarată pentru prima dată pe data de 8 iunie 1992, la Rio de Janeiro, în cadrul Forumului Global, un eveniment paralel la Conferința Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare (UNCED), care a oferit organizațiilor non-guvernamentale (ONG-uri) și societății civile oportunitatea de a-și exprima opiniile cu privire la problemele de mediu, menționează unworldoceansday.org.

Organizația Națiunilor Unite a marcat ziua oficial abia în decembrie 2008, la presiunile mai multor organizații de mediu. Peste 140 de țări participă și se angajează să ia în considerare importanța oceanului și modul în care îl putem proteja.

Ziua Mondială a Oceanelor reamintește fiecăruia rolul major pe care îl au oceanele în viața de zi cu zi. Acestea sunt plămânii planetei noastre și o sursă majoră de hrană și medicamente, precum și o parte esențială a biosferei.

Scopul Zilei este de a informa publicul despre impactul acțiunilor umane asupra oceanului, de a dezvolta o mișcare mondială a cetățenilor pentru ocean și de a mobiliza și uni populația lumii într-un proiect de gestionare durabilă a oceanelor lumii.

Găzduită de Divizia pentru Afaceri Oceanice și Dreptul Mării din cadrul Biroului pentru Afaceri Juridice al Națiunilor Unite, în parteneriat cu organizația non-profit Oceanic Global, programul anual din acest an va celebra minunile oceanului ca sursă de viață care susține umanitatea și toate celelalte organisme de pe Pământ.

Tema „Reimaginați-vă” (lansată de ONU și partenerii săi) ne provoacă să trecem de la rolul de simpli consumatori ai resurselor marine la cel de gardieni activi ai viitorului planetei. Aceasta subliniază că oceanul nu este o întindere de apă îndepărtată, ci un element vital care ne susține în fiecare zi, arată www.un.org.

Oceanul acoperă peste 70% din planetă. Este sursa noastră de viață, susținând existența umanității și a oricărui alt organism de pe Pământ.

Conform sursei citate, oceanul produce cel puțin 50% din oxigenul planetei, găzduiește cea mai mare parte a biodiversității Pământului și este principala sursă de proteine ​​pentru peste un miliard de oameni din întreaga lume.

Chiar și cu toate beneficiile sale, oceanul are acum nevoie de sprijin.

Cu 90% din populațiile de pești mari epuizate și 50% din recifele de corali distruse, luăm din ocean mai mult decât poate fi reaprovizionat. Trebuie să lucrăm împreună pentru a crea un nou echilibru cu oceanul, care să nu-i mai epuizeze abundența, ci să-i restabilească vitalitatea și să-i aducă o nouă viață.

Conform sursei https://www.un.org/en, după aproape două decenii de negocieri, un nou acord al ONU a intrat în vigoare în 2026, marcând unul dintre cele mai semnificative progrese recente în reglementarea maritimă internațională. Scopul său este de a proteja biodiversitatea marină în zonele aflate în afara jurisdicției naționale prin noi reguli privind resursele marine, zonele protejate și evaluările impactului asupra mediului. Este unul dintre numeroasele eforturi de reglementare conduse de Organizația Națiunilor Unite pentru a proteja oceanele noastre.

Deceniul ONU pentru Știința Oceanică în Caz de Dezvoltare Durabilă (2021–2030) reunește țări, oameni de știință și organizații pentru a îmbunătăți știința oceanică și a sprijini un ocean mai sănătos și mai sustenabil. Un eveniment cheie al deceniului este Conferința Deceniului Oceanic din 2027 de la Rio de Janeiro, Brazilia, unde lideri și experți globali se vor întâlni pentru a împărtăși progresele înregistrate în știința oceanică, a construi parteneriate și a modela viitoarele acțiuni oceanice.

Ziua Internațională a Pădurilor

 

Ziua Internațională a Pădurilor

În anul 2012 Adunarea Generală a Națiunilor Unite a proclamat 21 martie Ziua Internațională a Pădurilor (FDI). Ziua celebrează și crește gradul de conștientizare cu privire la importanța tuturor tipurilor de păduri. În fiecare Zi Internațională a Pădurilor, țările sunt încurajate să întreprindă eforturi locale, naționale și internaționale pentru a organiza activități care implică păduri și copaci, cum ar fi campanii de plantare de copaci.

Tema fiecărei Zile Internaționale a Pădurilor este aleasă de Parteneriatul de Colaborare privind Pădurile (Collaborative Partnership for Forests).
Parteneriatul de colaborare privind pădurile (CPF) este un parteneriat interinstituțional inovator și voluntar, format din 16 organizații, instituții și secretariate internaționale, cu programe substanțiale privind pădurile.
Potrivit sursei www.fao.org, viziunea CPF este ca „până în 2030, toate tipurile de păduri și peisaje forestiere să fie gestionate durabil, valorile lor multiple să fie pe deplin recunoscute, potențialul pădurilor și al bunurilor și serviciilor acestora să fie pe deplin valorificat, iar Obiectivele globale privind pădurile, Obiectivele de dezvoltare durabilă și alte obiective, ținte și angajamente globale legate de păduri să fie atinse”.
Pentru a sprijini țările să atingă aceste obiective, membrii CPF lucrează împreună asupra problemelor legate de păduri pentru a ajuta la trecerea de la defrișări la restaurare.

 „Forests and Economies” (Pădurile și economiile) este tema Zilei Internaționale a Pădurilor din anul 2026, celebrând rolurile esențiale ale pădurilor în stimularea prosperității economice. Aceste roluri depășesc cu mult veniturile și locurile de muncă din producția forestieră și comerțul cu materii prime și alimente regenerabile: pădurile susțin, de asemenea, agricultura familială și comunitară, sporesc productivitatea agricolă și protejează bazinele hidrografice sănătoase.
Întrucât multe țări doresc să se îndrepte către o bioeconomie durabilă, produsele forestiere oferă soluții bazate pe natură ca înlocuitori pentru materialele cu emisii mari de carbon, generând în același timp noi oportunități economice.

Republica Moldova are un grad de acoperire cu păduri printre cele mai scăzute din Europa – doar 11% din teritoriul țării (media europeană – 39.8% în 2020). În plus, doar 47% dintre păduri „au valoare ridicată de conservare”.

Potrivit sursei https://ecopresa.md, este necesară împădurirea unor noi terenuri, iar în acest scop pot fi valorificate terenurile abandonate și degradate. Programul naţional prevede ca, în următorii 10 ani, suprafețele de teren împădurit să fie extinse până la 15% (cu aproximativ 150 de mii de hectare).
Fără o extindere a suprafeţelor forestiere, spațiul rural va fi afectat puternic de fenomene naturale precum eroziunea solului şi inundațiile. Mai ales că în unele zone ale republicii care au fost lovite mai crunt de secetă se intensifică aridizarea și chiar au apărut semne ale deșertificării.
Aproximativ 175.500 de hectare de terenuri forestiere, reprezentând 47,3% din suprafața totală a pădurilor din Republica Moldova, au fost identificate ca fiind „păduri cu valoare ridicată de conservare” (PVRC) în cadrul unui studiu realizat cu suportul partenerilor de dezvoltare. Majoritatea acestor păduri sunt deținute și gestionate de stat. Specialiştii estimează că ele adăpostesc 80% din diversitatea biologică a țării și oferă beneficii sociale, economice, climatice, hidrologice și de control al eroziunii. Pentru a conserva aceste zone ecologice, experţii recomandă crearea unei rețele de PVRC și modernizarea legislației privind zonele protejate.

Sursa statistica.gov.md prezintă următoarele date statistice (2021;2023):

           

Pădurile sunt indispensabile pentru economii sănătoase – astăzi și pentru generațiile viitoare.

Sursa banner: www.fao.org

Ziua Internațională a Limbii Materne: Opiniile tinerilor despre educația multilingvă

 

                                                       Ziua Internațională a Limbii Materne
                                               Opiniile tinerilor despre educația multilingvă

Ziua Internațională a Limbii Materne este marcată anual pe 21 februarie pentru a promova diversitatea lingvistică, culturală și multilingvismul la nivel mondial.

Peisajul lingvistic a suferit schimbări profunde în ultimii ani, modelate de creșterea migrației, dezvoltarea tehnologică rapidă și recunoașterea tot mai mare a beneficiilor cognitive, sociale și economice ale multilingvismului. Astăzi, multilingvismul este din ce în ce mai mult înțeles nu doar ca o realitate socială, ci și ca o caracteristică umană fundamentală și o abordare educațională puternică. Tinerii joacă un rol vital în această evoluție prin apărarea și revitalizarea limbilor, crearea de conținut digital și utilizarea tehnologiei pentru a face diversitatea lingvistică mai vizibilă și mai valorizată. Aceste eforturi consolidează legătura profundă dintre limbă, identitate, învățare, bunăstare și participarea la societate, subliniind în același timp necesitatea unor sisteme educaționale care să recunoască și să sprijine limbile cursanților, conform www.un.org/en.

În același timp, rămân provocări semnificative, deoarece 40% dintre cursanții din întreaga lume încă nu au acces la educație într-o limbă pe care o înțeleg cel mai bine, tinerii indigeni, migranți și minoritari fiind cei mai afectați. Abordarea acestei lacune necesită politici și practici educaționale care să integreze educația multilingvă în centrul lor pentru a promova incluziunea, echitatea și învățarea eficientă pentru toți. Prin promovarea unor acțiuni concrete, partajarea experiențelor promițătoare și încurajarea dialogului între tineri, educatori și factorii de decizie politică, inițiativele globale creează spații pentru schimbul de idei și identificarea soluțiilor care consolidează diversitatea lingvistică în școli și comunități din întreaga lume

Ziua Internațională a Limbii Materne, proclamată pentru prima dată de UNESCO și adoptată ulterior de Adunarea Generală a ONU, subliniază rolul limbilor în promovarea incluziunii și atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Educația multilingvă nu numai că promovează societăți incluzive, dar contribuie și la conservarea limbilor non-dominante, minoritare și indigene. Este o piatră de temelie pentru realizarea unui acces echitabil la educație și la oportunități de învățare pe tot parcursul vieții pentru toți indivizii.

Limbile, cu implicațiile lor complexe pentru identitate, comunicare, integrare socială, educație și dezvoltare, sunt de o importanță strategică pentru oameni și planetă. Cu toate acestea, din cauza proceselor de globalizare, acestea sunt din ce în ce mai amenințate sau dispar cu totul. Atunci când limbile dispar, se pierde și bogata tapiserie a diversității culturale a lumii. Se pierd, de asemenea, oportunități, tradiții, memorie, moduri unice de gândire și exprimare - resurse valoroase pentru asigurarea unui viitor mai bun.

Potrivit sursei citate, la fiecare două săptămâni, o limbă dispare, luând cu ea o întreagă moștenire culturală și intelectuală. UNESCO estimează că există 8.324 de limbi, vorbite sau semnate. Dintre acestea, aproximativ 7.000 de limbi sunt încă utilizate. Doar câteva sute de limbi au primit cu adevărat un loc în sistemele de învățământ și în domeniul public, iar mai puțin de o sută sunt utilizate în lumea digitală.

Societățile multilingve și multiculturale există prin limbile lor, care transmit și păstrează cunoștințele și culturile tradiționale într-un mod sustenabil. Ziua Internațională a Limbii Materne este marcată în fiecare an pentru a promova diversitatea lingvistică și culturală și multilingvismul.

Ziua Internațională a Limbii Materne a fost proclamată de Conferința Generală a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) în noiembrie 1999. Ideea de a celebra Ziua Internațională a Limbii Materne a fost inițiativa Bangladeshului. Adunarea Generală a ONU a salutat proclamarea zilei în rezoluția sa din 2002.

La 16 mai 2007, Adunarea Generală a Națiunilor Unite, în rezoluția sa A/RES/61/266, a solicitat statelor membre „să promoveze conservarea și protejarea tuturor limbilor folosite de popoarele lumii”. Prin aceeași rezoluție, Adunarea Generală a proclamat anul 2008 Anul Internațional al Limbilor, pentru a promova unitatea în diversitate și înțelegerea internațională, prin multilingvism și multiculturalism și a numit Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură să servească drept agenție principală pentru acest An.

Astăzi există o conștientizare tot mai mare a faptului că limbile joacă un rol vital în dezvoltare, în asigurarea diversității culturale și a dialogului intercultural, dar și în consolidarea cooperării și atingerea unei educații de calitate pentru toți, în construirea unor societăți bazate pe cunoaștere incluzive și conservarea patrimoniului cultural, precum și în mobilizarea voinței politice pentru aplicarea beneficiilor științei și tehnologiei în dezvoltarea durabilă.

 Fundamentele Coexistenței Pașnice

 

Pe data de 28 ianuarie marcăm Ziua Internațională a Coexistenței Pașnice, adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite prin rezoluția A/RES/79/269 din 4 martie 2025.
Rezoluția subliniază rolul statelor membre și al părților interesate în promovarea toleranței, a respectului pentru diversitatea religioasă și culturală și a drepturilor omului. De asemenea, invită toate țările, organizațiile internaționale, societatea civilă și mass-media să celebreze Ziua Internațională prin activități semnificative care să promoveze o cultură a păcii, incluziunii, înțelegerii și solidarității.
Documentele cheie ale ONU ce prezintă fundamentele coexistenței pașnice includ:

Carta Națiunilor Unite
Fiind piatra de temelie a dreptului internațional, Carta consacră principiile esențiale pentru coexistența pașnică, inclusiv egalitatea suverană a statelor, soluționarea disputelor prin mijloace pașnice, interzicerea amenințării sau a utilizării forței și promovarea relațiilor de prietenie între națiuni.

Pentru mai multe informații accesați: https://www.un.org/en/about-us/un-charter/full-text

Declarația Universală a Drepturilor Omului
Pune bazele unei coexistențe pașnice prin afirmarea demnității, egalității și drepturilor tuturor oamenilor. Prin protejarea libertăților și prevenirea discriminării, indiferent de rasă, religie sau cultură, aceasta promovează respectul și înțelegerea reciprocă. Declarația Universală a Drepturilor Omului oferă baza etică și juridică pentru construirea unor societăți juste, tolerante și incluzive, esențiale pentru o pace durabilă și prevenirea conflictelor.
Pentru mai multe informații accesați: https://www.un.org/en/about-us/universal-declaration-of-human-rights

Declarația și Programul de Acțiune privind o Cultură a Păcii
Prezintă un cadru pentru promovarea non-violenței, toleranței, dialogului și înțelegerii reciproce. Punând accent pe educație, drepturile omului, egalitate și guvernare participativă, Declarația abordează cauzele profunde ale conflictelor și consolidează încrederea între comunități și națiuni. Prin promovarea respectului pentru diversitate, eliminarea discriminării și încurajarea dialogului incluziv, Declarația susține coexistența pașnică și pune bazele unei păci, bazele securității și armoniei durabile.

Pentru mai multe informații accesați: https://digitallibrary.un.org/record/285677?v=pdf&_gl=1*1wwvsfy*_ga*MTMwMTE5ODI4Ni4xNzExMzY0Mjgx*_ga_TK9BQL5X7Z*czE3Njk1ODcyMTUkbzE5NyRnMSR0MTc2OTU4ODEwNSRqMiRsMCRoMA..

Fundamentele coexistenței pașnice se bazează pe respectarea suveranității, neagresiune, neamestec în afacerile interne, egalitate și beneficiu reciproc, reprezentând principii esențiale pentru cooperarea internațională. Acestea subliniază necesitatea dialogului, respectării drepturilor omului și a statului de drept pentru a preveni conflictele și a asigura securitatea, conform Președinției Republicii Moldova. 

Aceste fundamente sunt cruciale pentru construirea unui sistem internațional stabil și cooperant, prevenind subminarea standardelor de securitate.