Ziua Internațională a Pădurilor

 

Ziua Internațională a Pădurilor

În anul 2012 Adunarea Generală a Națiunilor Unite a proclamat 21 martie Ziua Internațională a Pădurilor (FDI). Ziua celebrează și crește gradul de conștientizare cu privire la importanța tuturor tipurilor de păduri. În fiecare Zi Internațională a Pădurilor, țările sunt încurajate să întreprindă eforturi locale, naționale și internaționale pentru a organiza activități care implică păduri și copaci, cum ar fi campanii de plantare de copaci.

Tema fiecărei Zile Internaționale a Pădurilor este aleasă de Parteneriatul de Colaborare privind Pădurile (Collaborative Partnership for Forests).
Parteneriatul de colaborare privind pădurile (CPF) este un parteneriat interinstituțional inovator și voluntar, format din 16 organizații, instituții și secretariate internaționale, cu programe substanțiale privind pădurile.
Potrivit sursei www.fao.org, viziunea CPF este ca „până în 2030, toate tipurile de păduri și peisaje forestiere să fie gestionate durabil, valorile lor multiple să fie pe deplin recunoscute, potențialul pădurilor și al bunurilor și serviciilor acestora să fie pe deplin valorificat, iar Obiectivele globale privind pădurile, Obiectivele de dezvoltare durabilă și alte obiective, ținte și angajamente globale legate de păduri să fie atinse”.
Pentru a sprijini țările să atingă aceste obiective, membrii CPF lucrează împreună asupra problemelor legate de păduri pentru a ajuta la trecerea de la defrișări la restaurare.

 „Forests and Economies” (Pădurile și economiile) este tema Zilei Internaționale a Pădurilor din anul 2026, celebrând rolurile esențiale ale pădurilor în stimularea prosperității economice. Aceste roluri depășesc cu mult veniturile și locurile de muncă din producția forestieră și comerțul cu materii prime și alimente regenerabile: pădurile susțin, de asemenea, agricultura familială și comunitară, sporesc productivitatea agricolă și protejează bazinele hidrografice sănătoase.
Întrucât multe țări doresc să se îndrepte către o bioeconomie durabilă, produsele forestiere oferă soluții bazate pe natură ca înlocuitori pentru materialele cu emisii mari de carbon, generând în același timp noi oportunități economice.

Republica Moldova are un grad de acoperire cu păduri printre cele mai scăzute din Europa – doar 11% din teritoriul țării (media europeană – 39.8% în 2020). În plus, doar 47% dintre păduri „au valoare ridicată de conservare”.

Potrivit sursei https://ecopresa.md, este necesară împădurirea unor noi terenuri, iar în acest scop pot fi valorificate terenurile abandonate și degradate. Programul naţional prevede ca, în următorii 10 ani, suprafețele de teren împădurit să fie extinse până la 15% (cu aproximativ 150 de mii de hectare).
Fără o extindere a suprafeţelor forestiere, spațiul rural va fi afectat puternic de fenomene naturale precum eroziunea solului şi inundațiile. Mai ales că în unele zone ale republicii care au fost lovite mai crunt de secetă se intensifică aridizarea și chiar au apărut semne ale deșertificării.
Aproximativ 175.500 de hectare de terenuri forestiere, reprezentând 47,3% din suprafața totală a pădurilor din Republica Moldova, au fost identificate ca fiind „păduri cu valoare ridicată de conservare” (PVRC) în cadrul unui studiu realizat cu suportul partenerilor de dezvoltare. Majoritatea acestor păduri sunt deținute și gestionate de stat. Specialiştii estimează că ele adăpostesc 80% din diversitatea biologică a țării și oferă beneficii sociale, economice, climatice, hidrologice și de control al eroziunii. Pentru a conserva aceste zone ecologice, experţii recomandă crearea unei rețele de PVRC și modernizarea legislației privind zonele protejate.

Sursa statistica.gov.md prezintă următoarele date statistice (2021;2023):

           

Pădurile sunt indispensabile pentru economii sănătoase – astăzi și pentru generațiile viitoare.

Sursa banner: www.fao.org

Ziua Internațională a Limbii Materne: Opiniile tinerilor despre educația multilingvă

 

                                                       Ziua Internațională a Limbii Materne
                                               Opiniile tinerilor despre educația multilingvă

Ziua Internațională a Limbii Materne este marcată anual pe 21 februarie pentru a promova diversitatea lingvistică, culturală și multilingvismul la nivel mondial.

Peisajul lingvistic a suferit schimbări profunde în ultimii ani, modelate de creșterea migrației, dezvoltarea tehnologică rapidă și recunoașterea tot mai mare a beneficiilor cognitive, sociale și economice ale multilingvismului. Astăzi, multilingvismul este din ce în ce mai mult înțeles nu doar ca o realitate socială, ci și ca o caracteristică umană fundamentală și o abordare educațională puternică. Tinerii joacă un rol vital în această evoluție prin apărarea și revitalizarea limbilor, crearea de conținut digital și utilizarea tehnologiei pentru a face diversitatea lingvistică mai vizibilă și mai valorizată. Aceste eforturi consolidează legătura profundă dintre limbă, identitate, învățare, bunăstare și participarea la societate, subliniind în același timp necesitatea unor sisteme educaționale care să recunoască și să sprijine limbile cursanților, conform www.un.org/en.

În același timp, rămân provocări semnificative, deoarece 40% dintre cursanții din întreaga lume încă nu au acces la educație într-o limbă pe care o înțeleg cel mai bine, tinerii indigeni, migranți și minoritari fiind cei mai afectați. Abordarea acestei lacune necesită politici și practici educaționale care să integreze educația multilingvă în centrul lor pentru a promova incluziunea, echitatea și învățarea eficientă pentru toți. Prin promovarea unor acțiuni concrete, partajarea experiențelor promițătoare și încurajarea dialogului între tineri, educatori și factorii de decizie politică, inițiativele globale creează spații pentru schimbul de idei și identificarea soluțiilor care consolidează diversitatea lingvistică în școli și comunități din întreaga lume

Ziua Internațională a Limbii Materne, proclamată pentru prima dată de UNESCO și adoptată ulterior de Adunarea Generală a ONU, subliniază rolul limbilor în promovarea incluziunii și atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Educația multilingvă nu numai că promovează societăți incluzive, dar contribuie și la conservarea limbilor non-dominante, minoritare și indigene. Este o piatră de temelie pentru realizarea unui acces echitabil la educație și la oportunități de învățare pe tot parcursul vieții pentru toți indivizii.

Limbile, cu implicațiile lor complexe pentru identitate, comunicare, integrare socială, educație și dezvoltare, sunt de o importanță strategică pentru oameni și planetă. Cu toate acestea, din cauza proceselor de globalizare, acestea sunt din ce în ce mai amenințate sau dispar cu totul. Atunci când limbile dispar, se pierde și bogata tapiserie a diversității culturale a lumii. Se pierd, de asemenea, oportunități, tradiții, memorie, moduri unice de gândire și exprimare - resurse valoroase pentru asigurarea unui viitor mai bun.

Potrivit sursei citate, la fiecare două săptămâni, o limbă dispare, luând cu ea o întreagă moștenire culturală și intelectuală. UNESCO estimează că există 8.324 de limbi, vorbite sau semnate. Dintre acestea, aproximativ 7.000 de limbi sunt încă utilizate. Doar câteva sute de limbi au primit cu adevărat un loc în sistemele de învățământ și în domeniul public, iar mai puțin de o sută sunt utilizate în lumea digitală.

Societățile multilingve și multiculturale există prin limbile lor, care transmit și păstrează cunoștințele și culturile tradiționale într-un mod sustenabil. Ziua Internațională a Limbii Materne este marcată în fiecare an pentru a promova diversitatea lingvistică și culturală și multilingvismul.

Ziua Internațională a Limbii Materne a fost proclamată de Conferința Generală a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) în noiembrie 1999. Ideea de a celebra Ziua Internațională a Limbii Materne a fost inițiativa Bangladeshului. Adunarea Generală a ONU a salutat proclamarea zilei în rezoluția sa din 2002.

La 16 mai 2007, Adunarea Generală a Națiunilor Unite, în rezoluția sa A/RES/61/266, a solicitat statelor membre „să promoveze conservarea și protejarea tuturor limbilor folosite de popoarele lumii”. Prin aceeași rezoluție, Adunarea Generală a proclamat anul 2008 Anul Internațional al Limbilor, pentru a promova unitatea în diversitate și înțelegerea internațională, prin multilingvism și multiculturalism și a numit Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură să servească drept agenție principală pentru acest An.

Astăzi există o conștientizare tot mai mare a faptului că limbile joacă un rol vital în dezvoltare, în asigurarea diversității culturale și a dialogului intercultural, dar și în consolidarea cooperării și atingerea unei educații de calitate pentru toți, în construirea unor societăți bazate pe cunoaștere incluzive și conservarea patrimoniului cultural, precum și în mobilizarea voinței politice pentru aplicarea beneficiilor științei și tehnologiei în dezvoltarea durabilă.

 Fundamentele Coexistenței Pașnice

 

Pe data de 28 ianuarie marcăm Ziua Internațională a Coexistenței Pașnice, adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite prin rezoluția A/RES/79/269 din 4 martie 2025.
Rezoluția subliniază rolul statelor membre și al părților interesate în promovarea toleranței, a respectului pentru diversitatea religioasă și culturală și a drepturilor omului. De asemenea, invită toate țările, organizațiile internaționale, societatea civilă și mass-media să celebreze Ziua Internațională prin activități semnificative care să promoveze o cultură a păcii, incluziunii, înțelegerii și solidarității.
Documentele cheie ale ONU ce prezintă fundamentele coexistenței pașnice includ:

Carta Națiunilor Unite
Fiind piatra de temelie a dreptului internațional, Carta consacră principiile esențiale pentru coexistența pașnică, inclusiv egalitatea suverană a statelor, soluționarea disputelor prin mijloace pașnice, interzicerea amenințării sau a utilizării forței și promovarea relațiilor de prietenie între națiuni.

Pentru mai multe informații accesați: https://www.un.org/en/about-us/un-charter/full-text

Declarația Universală a Drepturilor Omului
Pune bazele unei coexistențe pașnice prin afirmarea demnității, egalității și drepturilor tuturor oamenilor. Prin protejarea libertăților și prevenirea discriminării, indiferent de rasă, religie sau cultură, aceasta promovează respectul și înțelegerea reciprocă. Declarația Universală a Drepturilor Omului oferă baza etică și juridică pentru construirea unor societăți juste, tolerante și incluzive, esențiale pentru o pace durabilă și prevenirea conflictelor.
Pentru mai multe informații accesați: https://www.un.org/en/about-us/universal-declaration-of-human-rights

Declarația și Programul de Acțiune privind o Cultură a Păcii
Prezintă un cadru pentru promovarea non-violenței, toleranței, dialogului și înțelegerii reciproce. Punând accent pe educație, drepturile omului, egalitate și guvernare participativă, Declarația abordează cauzele profunde ale conflictelor și consolidează încrederea între comunități și națiuni. Prin promovarea respectului pentru diversitate, eliminarea discriminării și încurajarea dialogului incluziv, Declarația susține coexistența pașnică și pune bazele unei păci, bazele securității și armoniei durabile.

Pentru mai multe informații accesați: https://digitallibrary.un.org/record/285677?v=pdf&_gl=1*1wwvsfy*_ga*MTMwMTE5ODI4Ni4xNzExMzY0Mjgx*_ga_TK9BQL5X7Z*czE3Njk1ODcyMTUkbzE5NyRnMSR0MTc2OTU4ODEwNSRqMiRsMCRoMA..

Fundamentele coexistenței pașnice se bazează pe respectarea suveranității, neagresiune, neamestec în afacerile interne, egalitate și beneficiu reciproc, reprezentând principii esențiale pentru cooperarea internațională. Acestea subliniază necesitatea dialogului, respectării drepturilor omului și a statului de drept pentru a preveni conflictele și a asigura securitatea, conform Președinției Republicii Moldova. 

Aceste fundamente sunt cruciale pentru construirea unui sistem internațional stabil și cooperant, prevenind subminarea standardelor de securitate.

Orașe inteligente centrate pe oameni

 

Orașe inteligente centrate pe oameni

Ziua Mondială a Orașelor, marcată pe data de 31 octombrie, este o sărbătoare internațională instituită de Națiunile Unite, care are loc în fiecare an într-un oraș diferit, iar ziua se concentrează pe o temă specifică. Aceasta își propune să crească gradul de conștientizare la nivel internațional cu privire la tendințele, provocările și viziunile urbanizării pentru o dezvoltare urbană durabilă, să promoveze cooperarea internațională și să contribuie la eforturile globale de construire a unor orașe echitabile, prospere, durabile și incluzive.

Pe 31 octombrie 2025, Ziua Mondială a Orașelor va avea loc la Bogotá, Columbia, tema căreia va fi: Orașe inteligente centrate pe oameni/People-Centred Smart Cities

Aceasta va demonstra modul în care luarea deciziilor bazate pe date, tehnologia și inteligența artificială pot fi utilizate pentru a îmbunătăți viața urbană și a ne recupera după șocurile și crizele actuale. De asemenea, se va concentra pe promovarea inițiativelor orașelor inteligente centrate pe oameni.
Tema din acest an reflectă recunoașterea tot mai mare a faptului că puterea transformatoare a tehnologiilor digitale remodelează viața urbană la nivel global, oferind oportunități profunde pentru a îmbunătăți modul în care orașele și așezările umane sunt proiectate, planificate, gestionate și guvernate. Într-o eră marcată atât de tranziții urbane, cât și digitale, orașele adoptă din ce în ce mai mult soluții tehnologice digitale și date pentru a oferi servicii mai bune locuitorilor și pentru a aborda provocările și oportunitățile urbane critice.
Scopul temei din acest an este de a promova orașele inteligente centrate pe oameni și de a demonstra cât de important este ca orașele inteligente să acorde prioritate nevoilor umane, incluziunii și accesibilității. În al doilea rând, evenimentul va oferi o platformă pentru orașe pentru a face schimb de bune practici, experiențe și strategii în implementarea inițiativelor orașelor inteligente centrate pe oameni la nivel global, în special în abordarea provocărilor cheie, cum ar fi criza globală a locuințelor. În cele din urmă, prin creșterea gradului de conștientizare la nivel global cu privire la rolul tehnologiei și inovării în promovarea unui acces îmbunătățit la locuințe adecvate și în realizarea dezvoltării urbane, obiectivul este de a promova și încuraja cooperarea și colaborarea internațională între toate sectoarele societății în ceea ce privește orașele inteligente centrate pe oameni.
Adunarea Generală a Națiunilor Unite a desemnat ziua de 31 octombrie drept Ziua Mondială a Orașelor, prin rezoluția sa 68/239. Se așteaptă ca această Zi să promoveze considerabil interesul comunității internaționale pentru urbanizarea globală, să impulsioneze cooperarea între țări în abordarea oportunităților legate de provocările urbanizării și să contribuie la dezvoltarea urbană durabilă în întreaga lume.
Urbanizarea oferă potențialul pentru noi forme de incluziune socială, inclusiv o mai mare egalitate, acces la servicii și noi oportunități, precum și o implicare și o mobilizare care reflectă diversitatea orașelor, țărilor și a globului.
Octombrie Urban a fost lansat de UN-Habitat (Programul Națiunilor Unite pentru Așezările Umane) în 2014 pentru a sublinia provocările urbane ale lumii și pentru a implica comunitatea internațională în Noua Agendă Urbană.

Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 11, care formulează ambiția de a face orașele și așezările umane incluzive, sigure, rezistente și durabile - subliniind relevanța misiunii UN-Habitat. Inegalitățile din orașe au crescut din 1980. Cele mai mari orașe din lume sunt adesea și cele mai inegale, iar tema din acest an este îmbrățișată de acțiunile și implementarea Noii Agende Urbane, care plasează tema orașelor incluzive ca unul dintre principalii piloni ai schimbării urbane.
În octombrie 2016, Conferința HABITAT III, desfășurată la Quito, a adoptat un nou cadru, care va îndrepta lumea spre o dezvoltare urbană durabilă, prin regândirea modului în care orașele sunt planificate, gestionate și locuite. Noua Agendă Urbană va stabili ritmul în ceea ce privește abordarea provocărilor urbanizării în următoarele două decenii și este văzută ca o extindere a Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, convenită de cele 193 de state membre ale ONU în septembrie 2015.

Ziua Internațională „Zero Deșeuri”

 

Ziua Internațională „Zero Deșeuri”

La 14 decembrie 2022, la cea de-a 77-a sesiune  a Adunarii Generale a Națiunilor Unite, a fost adoptată rezoluția de proclamare a zilei de 30 martie drept Zi Internațională ”Zero Deșeuri”, care urmează să fie respectată anual. În urma altor decizii la nivel înalt concentrate pe poluare, Turcia, împreună cu alte 105 de țări, a înaintat rezoluția Adunării ONU pentru Mediu „Încheierea poluării cu plastic: către un instrument obligatoriu din punct de vedere juridic la nivel internațional”.

Practicile nesustenabile de producție și consum ale umanității conduc planeta către distrugere.
„Gospodăriile, întreprinderile mici și furnizorii de servicii publice generează între 2,1 miliarde și 2,3 miliarde de tone de deșeuri solide municipale în fiecare an – de la ambalaje și electronice până la materiale plastice și alimente. Cu toate acestea, serviciile globale de gestionare a deșeurilor sunt prost echipate pentru a face față acestui lucru, 2,7 miliarde de oameni nu au acces la colectarea deșeurilor solide și doar 61-62% din deșeurile solide municipale sunt gestionate în unități controlate. Umanitatea trebuie să acționeze urgent pentru a aborda criza deșeurilor”, informează https://www.un.org/en.

Sursa foto: https://www.zdg.md

Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) și Programul Națiunilor Unite pentru Așezările Umane (UN-Habitat) facilitează împreună celebrarea Zilei Internaționale ”Zero Deșeuri” cu scopul de a crește gradul de conștientizare cu privire la inițiativele naționale, subnaționale, regionale și locale spre zero deșeuri și contribuția acestora la realizarea dezvoltării durabile.
Ziua Internațională ”Zero Deșeuri” din anul acesta cu tema Spre zero deșeuri în modă și textile marchează o premieră istorică și subliniază importanța unui consum sustenabil și urgența reducerii deșeurilor textile.

Sursa foto: https://www.undp.org
Creșterea rapidă a producției și consumului de textile depășește eforturile de sustenabilitate din sector, provocând impacturi grave asupra mediului, economic și social, în special în Sudul Global. Producția de îmbrăcăminte s-a dublat între 2000 și 2015 și totuși, la nivel global sunt produse 92 de milioane de tone de deșeuri textile. Acest lucru echivalează cu un camion de gunoi plin cu îmbrăcăminte incinerat sau trimis la gropile de gunoi în fiecare secundă, potrivit site-ului https://www.un.org/en
Abordarea acestei provocări necesită schimbări sistemice prin producție și consum durabil și soluții circulare. O abordare zero deșeuri este cheia acestei tranziții.
Consumatorii pot reduce semnificativ daunele asupra mediului prin adoptarea de practici precum reutilizarea, repararea și reciclarea. Renunțarea la fast fashion (concept de îmbrăcăminte la modă, ieftină) și investiția în îmbrăcăminte durabilă și de înaltă calitate nu numai că conservă resursele, ci și onorează abordările tradiționale de sustenabilitate.
Sectorul privat trebuie să își asume responsabilitatea prin proiectarea de produse care sunt durabile, reparabile și reciclabile, îmbrățișând în același timp modele circulare de afaceri care reduc poluarea chimică, reduc volumele de producție, utilizează materiale durabile și ajută la reconstruirea biodiversității. Inovația și responsabilitatea ar trebui să ghideze strategiile de afaceri.
Guvernele joacă un rol esențial prin aplicarea schemelor de responsabilitate extinsă a producătorului (EPR), reglementând substanțele chimice nocive, investind în infrastructura de reciclare și stimulând modele de afaceri durabile pentru a conduce tranziția către o economie circulară.
Promovarea inițiativelor „Zero Deșeuri” poate ajuta la promovarea tuturor obiectivelor și țintelor din Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, inclusiv Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 11 „Orașe și comunități durabile” și Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 12 „Consum şi producţie responsabile”.

Aceste obiective se adresează tuturor formelor de deșeuri, inclusiv pierderile și risipa de alimente, extracția resurselor naturale și deșeurile electronice.

Conținut Nou în Biblioteca Digitală ONU – ianuarie 2025

 

Conținut Nou în Biblioteca Digitală ONU – ianuarie 2025

 

World economic situation and prospects 2025
Situația economică mondială și perspectivele 2025

Publicația prezintă perspectivele economice globale și regionale pentru anul viitor, subliniind importanța cooperării globale și a politicilor prudente pentru a stimula creșterea și a o plasa pe o cale stabilă și echitabilă care poate accelera progresul către ODD.
Capitolul tematic din acest an analizează în profunzime subiectul mineralelor esențiale pentru tranziția energetică, care poate accelera acțiunile climatice, oferind în același timp oportunități pentru mai multe țări în curs de dezvoltare de a crea locuri de muncă, de a genera venituri publice și de a reduce sărăcia și inegalitatea.

Pentru mai multe informații și acces complet la această publicație:
https://digitallibrary.un.org/record/4071642?ln=en&v=pdf

United Nations e-government survey 2024 : accelerating digital transformation for sustainable development with the addendum on artificial intelligence
Sondajul Națiunilor Unite privind e-guvernarea 2024: accelerarea transformării digitale pentru dezvoltarea durabilă cu addendumul privind inteligența artificială

Ediția a 13-a a Sondajului Națiunilor Unite privind guvernarea electronică oferă o evaluare cuprinzătoare a peisajului guvernamental digital în toate cele 193 de state membre.
Sondajul din 2024 evidențiază o tendință ascendentă semnificativă în dezvoltarea guvernării digitale la nivel mondial, cu investiții sporite în infrastructură rezistentă și tehnologii de ultimă oră.

Pentru mai multe informații și acces complet la această publicație:
https://digitallibrary.un.org/record/4061269?ln=en&v=pdf

UNHCR refugee education report 2024 : refugee education : five years on from the launch of the 2030 Refugee Education Strategy
Raportul UNHCR privind educația pentru refugiați 2024: educația pentru refugiați: la cinci ani de la lansarea Strategiei de educație pentru refugiați 2030

Raportul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) se bazează pe date din mai mult de 65 de țări din întreaga lume privind oferirea detaliilor referitor la starea educației și înscrierii refugiaților.
Raportul reflectă asupra Strategiei de educație pentru refugiați pentru 2030 (lansată în 2019) în care s-au înregistrat progrese notabile, precum și domenii în care sunt necesare investiții mai mari și o colaborare sporită pentru a îndeplini obiectivele Strategiei.

Pentru mai multe informații și acces complet la această publicație:
https://digitallibrary.un.org/record/4061198?ln=en&v=pdf

 

Conținut nou în Biblioteca Digitală ONU – septembrie

Conținut nou în Biblioteca Digitală ONU – septembrie

The Sustainable development goals report 2024
Raportul Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă 2024
Raportul privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă 2024 detaliază provocările semnificative cu care se confruntă lumea pentru a face progrese substanțiale către atingerea ODD, pe baza celor mai recente date și estimări. Prezintă zone cu eșecuri, în timp ce arată, de asemenea, unde s-au înregistrat progrese tangibile, de exemplu, în reducerea mortalității globale a copiilor, prevenirea infecției cu HIV și accesul la energie.
Raportul evidențiază, de asemenea, domeniile critice, în care acțiunea trebuie să accelereze, în special, care subminează progresul ODD - schimbările climatice, pacea și securitatea, inegalitățile între țări.

Pentru mai multe informații și acces complet la această publicație:

https://digitallibrary.un.org/record/4053200?ln=en&v=pdf

OCHA annual report 2023
Raport anual OCHA 2023
OCHA (UN. Office for the Coordination of Humanitarian Affairs/ONU. Biroul pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare)
2023 a fost un an obositor pentru milioane de oameni  și unul care a întins sistemul umanitar până la limitele sale. A început cu cutremure devastatoare în Turcia și Siria. În Siria, au lovit oameni care se luptă deja cu cea mai gravă criză umanitară din cei peste 10 ani de conflict.
La fel și în întreaga lume – în Afganistan, Republica Democratică Congo, Cornul Africii, Myanmar, Ucraina, Yemen și nu numai – conflictele de lungă durată, insecuritatea, instabilitatea și dificultățile economice au ținut milioane de oameni dependenți de asistența umanitară. Între timp, încălzirea globală a doborât toate recordurile în 2023, iar criza climatică s-a adâncit.
Pentru mai multe informații și acces complet la această publicație:

https://digitallibrary.un.org/record/4053278?ln=en&v=pdf

Digital economy report 2024: shaping an environmentally sustainable and inclusive digital future.
Raport de economie digitală 2024: Conformarea unui viitor digital sustenabil și incluziv din punct de vedere ecologic.
Raportul privind economia digitală 2024 subliniază nevoia urgentă de strategii de digitalizare inclusive și durabile din punct de vedere ecologic. Tehnologia și infrastructura digitală depind în mare măsură de materii prime. Astfel, Raportul solicită acțiuni îndrăznețe din partea factorilor de decizie, a liderilor din industrie și a consumatorilor. Acesta îndeamnă la o schimbare globală către o economie digitală circulară, concentrându-se pe circularitate prin proiectarea produselor durabile, consum responsabil, reutilizare și reciclare și modele de afaceri durabile.
Pentru mai multe informații și acces complet la această publicație:

https://digitallibrary.un.org/record/4053817?ln=en&v=pdf

Biblioteca Digitală ONU – iulie 2024

 

Biblioteca Digitală ONU – iulie 2024

 

United Nations Global Principles for Information Integrity

Principiile globale ale Națiunilor Unite pentru integritatea informației

Progresele tehnologice au revoluționat comunicațiile, conectând oamenii pe distanțe mari. Ei au sprijinit comunitățile în vremuri de criză, au ridicat voci marginalizate și au contribuit la mobilizarea mișcărilor globale pentru justiția rasială și egalitatea de gen. Cu toate acestea, aceleași progrese au permis răspândirea dezinformării și a discursului instigator la ură, riscând integritatea ecosistemului informațional.
Riscurile noi și crescânde cauzate de dezvoltarea tehnologiilor inteligenței artificiale  au făcut din consolidarea integrității informațiilor una dintre sarcinile urgente ale timpului nostru. Această amenințare globală clară și actuală necesită o acțiune internațională coordonată.
În rezultatul consultărilor publice, Principiile Globale conțin următoarele principii: Încrederea și rezistența societății; Mass-media independentă, liberă și pluralistă; Transparența și cercetarea; Responsabilizarea publicului; Stimulente pozitive.
Prin adoptarea Principiilor globale ale Națiunilor Unite pentru integritatea informației, părțile interesate din toate sectoarele pot să demonstreze solidaritate și să creeze în colaborare o cale către un ecosistem informațional revigorat care să încurajeze încredere, cunoștințe, care să presupună respectarea plenară a drepturilor omului și care să conducă spre un viitor durabil al omenirii.

Pentru mai multe informații și acces complet la această publicație:
https://digitallibrary.un.org/record/4052524?ln=en&v=pdf

World health statistics 2024: monitoring health for the SDGs, sustainable development goals
Statistici mondiale de sănătate 2024: monitorizarea sănătății pentru ODD, obiective de dezvoltare durabilă

Raportul este o compilație anuală a indicatorilor de sănătate și ai sănătății, care este publicată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) din 2005.
Ediția din 2024 analizează mai mult de 50 de indicatori legați de sănătate din Obiectivele de dezvoltare durabilă și al treisprezecelea program general de lucru al OMS. De asemenea, evidențiază concluziile estimărilor globale de sănătate 2021, în special impactul pandemiei de COVID-19 asupra speranței de viață și a speranței de viață sănătoase.

Pentru mai multe informații și acces complet la această publicație:
https://digitallibrary.un.org/record/4050651?ln=en&v=pdf

World investment report 2024 : Investment facilitation and digital government
Raportul mondial de investiții 2024: Facilitarea investițiilor și guvernarea digitală

Potrivit Raportului mondial de investiții 2024, investițiile străine directe globale au scăzut cu 2%, până la 1,3 trilioane de dolari în 2023, pe fondul încetinirii creșterii economice și a tensiunilor geopolitice în creștere.

Scăderea finanțării proiectelor a afectat dezvoltarea durabilă, noi finanțări pentru sectoarele ODD scăzând cu peste 10%, în special în agroalimentare și apă. Acest lucru împiedică eforturile de realizare a Agendei 2030 și solicită acțiuni politice urgente pentru a moderniza finanțarea dezvoltării durabile.
Pentru mai multe informații și acces complet la această publicație:

https://digitallibrary.un.org/record/4052094?ln=en&v=pdf

Biblioteca depozitară ONU - iunie 2023

Biblioteca depozitară ONU - iunie 2023

Obiectivele lunii iunie

În contexul Zilei Mondiale a Mediului următoarele ODD-uri fac parte din ediția specială pe tema perspectivei de mediu: 

Obiectivul 13. Acțiune asupra climei. Acțiuni urgente de combatere a schimbărilor climatice și impactul acestora.

Obiectivul 14. Viața sub apă. Conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă.

Obiectivul 15. Viață pe pământ. Protejarea, restaurarea și promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării și stoparea și inversarea degradării terenurilor și oprirea pierderii biodiversității.

Obiectivele de dezvoltare durabilă reprezintă un apel universal la acțiune pentru a pune capăt sărăciei, a proteja planeta și a îmbunătăți viețile și perspectivele tuturor, pretutindeni.

Conținut nou în Biblioteca Digitală ONU

Închiderea robinetului: cum poate lumea să pună capăt poluării cu plastic și să creeze o economie circulară

Raportul propune o schimbare a sistemelor pentru a aborda cauzele poluării cu plastic, combinând reducerea utilizării problematice și inutile a plasticului cu o transformare a pieței către circularitatea materialelor plastice. Acest lucru poate fi realizat prin accelerarea a trei schimbări cheie – reutilizare, reciclare, reorientare și diversificare – și acțiuni pentru a face față moștenirii poluării cu plastic. Raportul subliniază, de asemenea, că aceste soluții sunt disponibile acum și că o schimbare a sistemelor, susținută de instrumentele de reglementare necesare, va avea ca rezultat o serie de beneficii economice și va reduce daunele aduse sănătății umane, mediului și climei.

Descărcați raportul complet: https://digitallibrary.un.org/record/4011101/files/Plastic_pollution.pdf?ln=ro

Raport privind populația și statisticile vitale: date disponibile din ianuarie 2023

Raportul privind populația și statistica vitală prezintă cele mai recente date despre mărimea populației din cel mai recent recensământ disponibil al populației, estimări naționale oficiale ale populației, numărul și rata (nașteri, decese și decese infantile) pentru ultimul an disponibil din ultimii 15 ani.

Descărcați raportul complet: https://digitallibrary.un.org/record/4010635/files/Population-and-Vital-jan2023.pdf?ln=en

Raportul Finanțare pentru Dezvoltare Durabilă 2023

Acest raport este un produs comun al membrilor Grupului de lucru inter-agenții pentru finanțarea dezvoltării. Anexa online a Grupului operativ (http://developmentfinance.un.org) oferă date și analize suplimentare privind progresul în implementarea rezultatelor finanțării dezvoltării, inclusiv Agenda de acțiune de la Addis Abeba și mijloacele relevante de implementare a obiectivelor de dezvoltare durabilă.

Descărcați raportul complet: https://digitallibrary.un.org/record/4009128/files/FSDR_2023_0.pdf?ln=ro