O persoană obișnuită din Europa își pierde doi ani din viață din cauza poluării aerului

O persoană obișnuită din Europa își pierde doi ani din viață din cauza poluării aerului

Persoana obișnuită care trăiește în Europa își pierde doi ani din viață pentru efectele asupra sănătății respirației aerului poluat, potrivit unui raport publicat în European Heart Journal pe 12 martie.

De asemenea, raportul estimează că aproximativ 800.000 de oameni mor prematur în Europa pe an din cauza poluării aerului, sau aproximativ 17% din cele 5 milioane de decese din Europa anual. Multe dintre aceste decese, cuprinse între 40 și 80% din total, se datorează efectelor poluării aerului care nu au nicio legătură cu sistemul respirator, ci sunt mai degrabă atribuite bolilor de inimă și accidentelor vasculare cerebrale cauzate de poluanții atmosferici din fluxul sanguin, scriu cercetătorii.

„Expunerea cronică la niveluri sporite de particule fine afectează funcția vasculară, care poate duce la infarct miocardic, hipertensiune arterială, accident vascular cerebral și insuficiență cardiacă”, scriu cercetătorii.

Estimarea lor depășește dublarea estimării anterioare a Organizației Mondiale a Sănătății privind decesele precoce din cauza poluării aerului.

„Pentru a pune acest lucru în perspectivă, aceasta înseamnă că poluarea aerului provoacă mai multe decese suplimentare pe an decât fumatul de tutun”, a declarat pentru Guardian Thomas Münzel, cardiolog în Mainz, Germania și unul dintre autorii studiului: „Fumatul este de evitat, dar poluarea aerului nu este.”

Cercetătorii remarcă faptul că poluarea aerului, cauzată de arderea combustibililor fosili, ar putea fi rapid atenuată prin trecerea la surse de energie curată și regenerabilă. Acest switch ar „reduce substanțial pierderea speranței de viață din cauza poluării aerului”, scrie ei.

Rapoartele anterioare au estimat că poluarea aerului ia un an din durata medie a duratei de viață la nivel mondial și că scăderea acesteia este suficientă pentru a se potrivi cu nivelurile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății ar fi echivalentul eradicării cancerului de sân și de plămâni la nivel global în termeni de viață. Poluarea aerului a cunoscut o creștere globală, crescând cu 8% doar în ultimii cinci ani.

 India are cel mai ridicat nivel de poluare cu particule mici (PM2.5) la nivel global, potrivit OMS, și găzduiește 16 dintre cele 30 de orașe cele mai poluate din lume. Un raport Lancet din 2018 a constatat că poluarea aerului din India provoacă aproximativ 1,2 milioane de decese timpurii pe an.

În timp ce India este națiunea cea mai poluată, europenii sunt expuși la mai multe poluări ale aerului decât media globală. Dar expunerea nu este distribuită uniform pe continent. Cercetările anterioare au demonstrat că țările din Europa de Est produc mult mai multă poluare a aerului decât cele din Europa de Vest, datorită mai multor dependențe de centralele electrice pe cărbune pentru a genera energie electrică, utilizarea mai mare a sobelor de lemn și a cărbunelui pentru încălzire și mai puține politici de atenuare a poluării în general.

Şi militarii prin contract pot beneficia de concediu paternal de 14 zile

Şi militarii prin contract pot beneficia de concediu paternal de 14 zile

Începând cu 1 ianuarie 2019, bărbaţii care îndeplinesc serviciul militar prin contract pot beneficia de concediu paternal.

Amendamentele la legislaţie, care au făcut posibilă garantarea dreptului bărbaţilor care îndeplinesc serviciul militar prin contract la concediu paternal, au fost elaborate cu sprijinul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Sprijinul a fost acordat în cadrul proiectului „Suport pentru reforma sectorului de securitate în Republica Moldova”, finanţat de Ministerul apărării și PNUD.

„Amendamentele respective au fost operate cu scopul de a asigura echitatea socială şi excluderea tratamentului discriminatoriu faţă de militarii prin contract care au copii nou-născuţi”, afirmă Vladimir Iliev, Secretar de stat al Ministerului Apărării.

Această veste l-a bucurat mult pe căpitanul Alexandru Gancearuc, de la Centrul de comunicaţii şi informatică al Marelui Stat Major al Armatei Naţionale.

Alexandru a devenit pentru prima dată tată în mai anul curent şi a beneficiat de cele 14 zile de concediu paternal imediat după naşterea fiului: „Am asistat la naştere, a fost o experienţă deosebită. Din prima clipă când mi-am ţinut copilul în braţe, am simţit nevoia să fiu cât mai mult timp alături de el, să îl protejez.”

Timp de două săptămâni, Alexandru s-a axat doar pe îngrijirea bebeluşului:

„Aceste 14 zile par foarte scurte, însă sunt suficiente pentru a crea o primă legătură cu copilul.

Mi-am dorit ca fiul să îmi audă vocea din primele momente, să mă recunoască, să aibă încredere în mine”, spune militarul, strângându-l pe Alexandru „cel mic” la piept şi legănându-l cu îndemânare.

„Amendamentele respective au fost operate cu scopul de a asigura echitatea socială şi excluderea tratamentului discriminatoriu faţă de militarii prin contract care au copii nou-născuţi”, afirmă Vladimir Iliev, Secretar de stat al Ministerului Apărării.

Până la 1 ianuarie 2019, militarii prin contract erau nevoiţi să utilizeze concediul anual obligatoriu sau cel pe motive familiale, care se acordă pentru soluţionarea problemelor sociale şi de trai stringente, în special a celor legate de ocrotirea sănătăţii, pentru îndeplinirea datoriilor de familie, precum şi din alte motive

întemeiate. Totuşi, durata acestuia din urmă nu poate depăşi 10 zile calendaristice pe an. Astfel, dacă îşi epuiza concediul anual obligatoriu, precum şi concediul pe motive familiale, militarul era privat de posibilitatea de a participa la îngrijirea copilului nou-născut în primele zile de viaţă ale acestuia.

Acum, militarii sunt încurajaţi să profite de dreptul lor la concediu de paternitate, asigurarea concilierii vieţii profesionale cu cea de familie a militarilor şi angajaţilor civili din instituţia apărării fiind una din priorităţile conducerii Ministerului Apărării.

Unul din documentele strategice care încorporează acest obiectiv este Programul naţional de implementare a Rezoluţiei 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind Femeile, Pacea şi Securitatea pentru anii 2018-2021 şi Planul de acţiuni cu privire la punerea în aplicare a acestuia, care au fost elaborate cu asistenţa Organizaţiei Naţiunilor Unite.

În aprilie 2016 a fost adoptată Legea nr. 71, potrivit căreia pentru prima dată taţii pot beneficia de un concediu de paternitate de 14 zile, plătit din fondul de asigurări sociale.

ONU, în parteneriat cu organizaţiile societăţii civile, a pledat pentru adoptarea acestei legi. ONU a mai susţinut Guvernul Republicii Moldova la elaborarea Strategiei pentru asigurarea egalităţii între femei şi bărbaţi în Republica Moldova pe anii 2017-2021 şi va continua să sprijine integrarea dimensiunii de gen şi abilitarea femeilor în domeniile-cheie de dezvoltare din ţară.

Potrivit Studiului privind utilizarea timpului, efectuat de Biroul Naţional de Statistică cu sprijinul ONU, 6 din 10 femei sunt implicate zilnic în activităţi de îngrijire a copiilor, comparativ cu doar 4 din 10 bărbaţi.

Iată de ce e nevoie de eforturi comune pentru a obţine o egalitate de gen efectivă şi o partajare mai echitabilă a responsabilităţilor familiale.

„Prin concediul paternal, majoritatea bărbaţilor îşi asumă rolul de taţi în mod natural şi astfel ei vor fi mai mult prezenţi în viaţa copiilor lor de la început şi pe parcursul următorilor ani de dezvoltare a acestora. Acest concediu contribuie şi la echilibrul familial prin împărţirea rolurilor şi a responsabilităţilor dintre cei doi părinţi, dar şi la echilibrul emoţional al copilului. Este perioada când cel mic te cunoaşte şi învaţă să aibă încredere în tine, iar tu te redescoperi, te reinventezi şi afli de cât de multe lucruri eşti capabil”, consideră Alexandru Gancearuc.