Ziua Mondială a Oceanelor

 

8 iunie - Ziua Mondială a Oceanelor

Ziua Mondială a Oceanelor a fost declarată pentru prima dată pe data de 8 iunie 1992, la Rio de Janeiro, în cadrul Forumului Global, un eveniment paralel la Conferința Națiunilor Unite pentru Mediu și Dezvoltare (UNCED), care a oferit organizațiilor non-guvernamentale (ONG-uri) și societății civile oportunitatea de a-și exprima opiniile cu privire la problemele de mediu, menționează unworldoceansday.org.

Organizația Națiunilor Unite a marcat ziua oficial abia în decembrie 2008, la presiunile mai multor organizații de mediu. Peste 140 de țări participă și se angajează să ia în considerare importanța oceanului și modul în care îl putem proteja.

Ziua Mondială a Oceanelor reamintește fiecăruia rolul major pe care îl au oceanele în viața de zi cu zi. Acestea sunt plămânii planetei noastre și o sursă majoră de hrană și medicamente, precum și o parte esențială a biosferei.

Scopul Zilei este de a informa publicul despre impactul acțiunilor umane asupra oceanului, de a dezvolta o mișcare mondială a cetățenilor pentru ocean și de a mobiliza și uni populația lumii într-un proiect de gestionare durabilă a oceanelor lumii.

Găzduită de Divizia pentru Afaceri Oceanice și Dreptul Mării din cadrul Biroului pentru Afaceri Juridice al Națiunilor Unite, în parteneriat cu organizația non-profit Oceanic Global, programul anual din acest an va celebra minunile oceanului ca sursă de viață care susține umanitatea și toate celelalte organisme de pe Pământ.

Tema „Reimaginați-vă” (lansată de ONU și partenerii săi) ne provoacă să trecem de la rolul de simpli consumatori ai resurselor marine la cel de gardieni activi ai viitorului planetei. Aceasta subliniază că oceanul nu este o întindere de apă îndepărtată, ci un element vital care ne susține în fiecare zi, arată www.un.org.

Oceanul acoperă peste 70% din planetă. Este sursa noastră de viață, susținând existența umanității și a oricărui alt organism de pe Pământ.

Conform sursei citate, oceanul produce cel puțin 50% din oxigenul planetei, găzduiește cea mai mare parte a biodiversității Pământului și este principala sursă de proteine ​​pentru peste un miliard de oameni din întreaga lume.

Chiar și cu toate beneficiile sale, oceanul are acum nevoie de sprijin.

Cu 90% din populațiile de pești mari epuizate și 50% din recifele de corali distruse, luăm din ocean mai mult decât poate fi reaprovizionat. Trebuie să lucrăm împreună pentru a crea un nou echilibru cu oceanul, care să nu-i mai epuizeze abundența, ci să-i restabilească vitalitatea și să-i aducă o nouă viață.

Conform sursei https://www.un.org/en, după aproape două decenii de negocieri, un nou acord al ONU a intrat în vigoare în 2026, marcând unul dintre cele mai semnificative progrese recente în reglementarea maritimă internațională. Scopul său este de a proteja biodiversitatea marină în zonele aflate în afara jurisdicției naționale prin noi reguli privind resursele marine, zonele protejate și evaluările impactului asupra mediului. Este unul dintre numeroasele eforturi de reglementare conduse de Organizația Națiunilor Unite pentru a proteja oceanele noastre.

Deceniul ONU pentru Știința Oceanică în Caz de Dezvoltare Durabilă (2021–2030) reunește țări, oameni de știință și organizații pentru a îmbunătăți știința oceanică și a sprijini un ocean mai sănătos și mai sustenabil. Un eveniment cheie al deceniului este Conferința Deceniului Oceanic din 2027 de la Rio de Janeiro, Brazilia, unde lideri și experți globali se vor întâlni pentru a împărtăși progresele înregistrate în știința oceanică, a construi parteneriate și a modela viitoarele acțiuni oceanice.

Ziua Internațională a Pădurilor

 

Ziua Internațională a Pădurilor

În anul 2012 Adunarea Generală a Națiunilor Unite a proclamat 21 martie Ziua Internațională a Pădurilor (FDI). Ziua celebrează și crește gradul de conștientizare cu privire la importanța tuturor tipurilor de păduri. În fiecare Zi Internațională a Pădurilor, țările sunt încurajate să întreprindă eforturi locale, naționale și internaționale pentru a organiza activități care implică păduri și copaci, cum ar fi campanii de plantare de copaci.

Tema fiecărei Zile Internaționale a Pădurilor este aleasă de Parteneriatul de Colaborare privind Pădurile (Collaborative Partnership for Forests).
Parteneriatul de colaborare privind pădurile (CPF) este un parteneriat interinstituțional inovator și voluntar, format din 16 organizații, instituții și secretariate internaționale, cu programe substanțiale privind pădurile.
Potrivit sursei www.fao.org, viziunea CPF este ca „până în 2030, toate tipurile de păduri și peisaje forestiere să fie gestionate durabil, valorile lor multiple să fie pe deplin recunoscute, potențialul pădurilor și al bunurilor și serviciilor acestora să fie pe deplin valorificat, iar Obiectivele globale privind pădurile, Obiectivele de dezvoltare durabilă și alte obiective, ținte și angajamente globale legate de păduri să fie atinse”.
Pentru a sprijini țările să atingă aceste obiective, membrii CPF lucrează împreună asupra problemelor legate de păduri pentru a ajuta la trecerea de la defrișări la restaurare.

 „Forests and Economies” (Pădurile și economiile) este tema Zilei Internaționale a Pădurilor din anul 2026, celebrând rolurile esențiale ale pădurilor în stimularea prosperității economice. Aceste roluri depășesc cu mult veniturile și locurile de muncă din producția forestieră și comerțul cu materii prime și alimente regenerabile: pădurile susțin, de asemenea, agricultura familială și comunitară, sporesc productivitatea agricolă și protejează bazinele hidrografice sănătoase.
Întrucât multe țări doresc să se îndrepte către o bioeconomie durabilă, produsele forestiere oferă soluții bazate pe natură ca înlocuitori pentru materialele cu emisii mari de carbon, generând în același timp noi oportunități economice.

Republica Moldova are un grad de acoperire cu păduri printre cele mai scăzute din Europa – doar 11% din teritoriul țării (media europeană – 39.8% în 2020). În plus, doar 47% dintre păduri „au valoare ridicată de conservare”.

Potrivit sursei https://ecopresa.md, este necesară împădurirea unor noi terenuri, iar în acest scop pot fi valorificate terenurile abandonate și degradate. Programul naţional prevede ca, în următorii 10 ani, suprafețele de teren împădurit să fie extinse până la 15% (cu aproximativ 150 de mii de hectare).
Fără o extindere a suprafeţelor forestiere, spațiul rural va fi afectat puternic de fenomene naturale precum eroziunea solului şi inundațiile. Mai ales că în unele zone ale republicii care au fost lovite mai crunt de secetă se intensifică aridizarea și chiar au apărut semne ale deșertificării.
Aproximativ 175.500 de hectare de terenuri forestiere, reprezentând 47,3% din suprafața totală a pădurilor din Republica Moldova, au fost identificate ca fiind „păduri cu valoare ridicată de conservare” (PVRC) în cadrul unui studiu realizat cu suportul partenerilor de dezvoltare. Majoritatea acestor păduri sunt deținute și gestionate de stat. Specialiştii estimează că ele adăpostesc 80% din diversitatea biologică a țării și oferă beneficii sociale, economice, climatice, hidrologice și de control al eroziunii. Pentru a conserva aceste zone ecologice, experţii recomandă crearea unei rețele de PVRC și modernizarea legislației privind zonele protejate.

Sursa statistica.gov.md prezintă următoarele date statistice (2021;2023):

           

Pădurile sunt indispensabile pentru economii sănătoase – astăzi și pentru generațiile viitoare.

Sursa banner: www.fao.org

Ziua Internațională a Limbii Materne: Opiniile tinerilor despre educația multilingvă

 

                                                       Ziua Internațională a Limbii Materne
                                               Opiniile tinerilor despre educația multilingvă

Ziua Internațională a Limbii Materne este marcată anual pe 21 februarie pentru a promova diversitatea lingvistică, culturală și multilingvismul la nivel mondial.

Peisajul lingvistic a suferit schimbări profunde în ultimii ani, modelate de creșterea migrației, dezvoltarea tehnologică rapidă și recunoașterea tot mai mare a beneficiilor cognitive, sociale și economice ale multilingvismului. Astăzi, multilingvismul este din ce în ce mai mult înțeles nu doar ca o realitate socială, ci și ca o caracteristică umană fundamentală și o abordare educațională puternică. Tinerii joacă un rol vital în această evoluție prin apărarea și revitalizarea limbilor, crearea de conținut digital și utilizarea tehnologiei pentru a face diversitatea lingvistică mai vizibilă și mai valorizată. Aceste eforturi consolidează legătura profundă dintre limbă, identitate, învățare, bunăstare și participarea la societate, subliniind în același timp necesitatea unor sisteme educaționale care să recunoască și să sprijine limbile cursanților, conform www.un.org/en.

În același timp, rămân provocări semnificative, deoarece 40% dintre cursanții din întreaga lume încă nu au acces la educație într-o limbă pe care o înțeleg cel mai bine, tinerii indigeni, migranți și minoritari fiind cei mai afectați. Abordarea acestei lacune necesită politici și practici educaționale care să integreze educația multilingvă în centrul lor pentru a promova incluziunea, echitatea și învățarea eficientă pentru toți. Prin promovarea unor acțiuni concrete, partajarea experiențelor promițătoare și încurajarea dialogului între tineri, educatori și factorii de decizie politică, inițiativele globale creează spații pentru schimbul de idei și identificarea soluțiilor care consolidează diversitatea lingvistică în școli și comunități din întreaga lume

Ziua Internațională a Limbii Materne, proclamată pentru prima dată de UNESCO și adoptată ulterior de Adunarea Generală a ONU, subliniază rolul limbilor în promovarea incluziunii și atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Educația multilingvă nu numai că promovează societăți incluzive, dar contribuie și la conservarea limbilor non-dominante, minoritare și indigene. Este o piatră de temelie pentru realizarea unui acces echitabil la educație și la oportunități de învățare pe tot parcursul vieții pentru toți indivizii.

Limbile, cu implicațiile lor complexe pentru identitate, comunicare, integrare socială, educație și dezvoltare, sunt de o importanță strategică pentru oameni și planetă. Cu toate acestea, din cauza proceselor de globalizare, acestea sunt din ce în ce mai amenințate sau dispar cu totul. Atunci când limbile dispar, se pierde și bogata tapiserie a diversității culturale a lumii. Se pierd, de asemenea, oportunități, tradiții, memorie, moduri unice de gândire și exprimare - resurse valoroase pentru asigurarea unui viitor mai bun.

Potrivit sursei citate, la fiecare două săptămâni, o limbă dispare, luând cu ea o întreagă moștenire culturală și intelectuală. UNESCO estimează că există 8.324 de limbi, vorbite sau semnate. Dintre acestea, aproximativ 7.000 de limbi sunt încă utilizate. Doar câteva sute de limbi au primit cu adevărat un loc în sistemele de învățământ și în domeniul public, iar mai puțin de o sută sunt utilizate în lumea digitală.

Societățile multilingve și multiculturale există prin limbile lor, care transmit și păstrează cunoștințele și culturile tradiționale într-un mod sustenabil. Ziua Internațională a Limbii Materne este marcată în fiecare an pentru a promova diversitatea lingvistică și culturală și multilingvismul.

Ziua Internațională a Limbii Materne a fost proclamată de Conferința Generală a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) în noiembrie 1999. Ideea de a celebra Ziua Internațională a Limbii Materne a fost inițiativa Bangladeshului. Adunarea Generală a ONU a salutat proclamarea zilei în rezoluția sa din 2002.

La 16 mai 2007, Adunarea Generală a Națiunilor Unite, în rezoluția sa A/RES/61/266, a solicitat statelor membre „să promoveze conservarea și protejarea tuturor limbilor folosite de popoarele lumii”. Prin aceeași rezoluție, Adunarea Generală a proclamat anul 2008 Anul Internațional al Limbilor, pentru a promova unitatea în diversitate și înțelegerea internațională, prin multilingvism și multiculturalism și a numit Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură să servească drept agenție principală pentru acest An.

Astăzi există o conștientizare tot mai mare a faptului că limbile joacă un rol vital în dezvoltare, în asigurarea diversității culturale și a dialogului intercultural, dar și în consolidarea cooperării și atingerea unei educații de calitate pentru toți, în construirea unor societăți bazate pe cunoaștere incluzive și conservarea patrimoniului cultural, precum și în mobilizarea voinței politice pentru aplicarea beneficiilor științei și tehnologiei în dezvoltarea durabilă.

 Fundamentele Coexistenței Pașnice

 

Pe data de 28 ianuarie marcăm Ziua Internațională a Coexistenței Pașnice, adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite prin rezoluția A/RES/79/269 din 4 martie 2025.
Rezoluția subliniază rolul statelor membre și al părților interesate în promovarea toleranței, a respectului pentru diversitatea religioasă și culturală și a drepturilor omului. De asemenea, invită toate țările, organizațiile internaționale, societatea civilă și mass-media să celebreze Ziua Internațională prin activități semnificative care să promoveze o cultură a păcii, incluziunii, înțelegerii și solidarității.
Documentele cheie ale ONU ce prezintă fundamentele coexistenței pașnice includ:

Carta Națiunilor Unite
Fiind piatra de temelie a dreptului internațional, Carta consacră principiile esențiale pentru coexistența pașnică, inclusiv egalitatea suverană a statelor, soluționarea disputelor prin mijloace pașnice, interzicerea amenințării sau a utilizării forței și promovarea relațiilor de prietenie între națiuni.

Pentru mai multe informații accesați: https://www.un.org/en/about-us/un-charter/full-text

Declarația Universală a Drepturilor Omului
Pune bazele unei coexistențe pașnice prin afirmarea demnității, egalității și drepturilor tuturor oamenilor. Prin protejarea libertăților și prevenirea discriminării, indiferent de rasă, religie sau cultură, aceasta promovează respectul și înțelegerea reciprocă. Declarația Universală a Drepturilor Omului oferă baza etică și juridică pentru construirea unor societăți juste, tolerante și incluzive, esențiale pentru o pace durabilă și prevenirea conflictelor.
Pentru mai multe informații accesați: https://www.un.org/en/about-us/universal-declaration-of-human-rights

Declarația și Programul de Acțiune privind o Cultură a Păcii
Prezintă un cadru pentru promovarea non-violenței, toleranței, dialogului și înțelegerii reciproce. Punând accent pe educație, drepturile omului, egalitate și guvernare participativă, Declarația abordează cauzele profunde ale conflictelor și consolidează încrederea între comunități și națiuni. Prin promovarea respectului pentru diversitate, eliminarea discriminării și încurajarea dialogului incluziv, Declarația susține coexistența pașnică și pune bazele unei păci, bazele securității și armoniei durabile.

Pentru mai multe informații accesați: https://digitallibrary.un.org/record/285677?v=pdf&_gl=1*1wwvsfy*_ga*MTMwMTE5ODI4Ni4xNzExMzY0Mjgx*_ga_TK9BQL5X7Z*czE3Njk1ODcyMTUkbzE5NyRnMSR0MTc2OTU4ODEwNSRqMiRsMCRoMA..

Fundamentele coexistenței pașnice se bazează pe respectarea suveranității, neagresiune, neamestec în afacerile interne, egalitate și beneficiu reciproc, reprezentând principii esențiale pentru cooperarea internațională. Acestea subliniază necesitatea dialogului, respectării drepturilor omului și a statului de drept pentru a preveni conflictele și a asigura securitatea, conform Președinției Republicii Moldova. 

Aceste fundamente sunt cruciale pentru construirea unui sistem internațional stabil și cooperant, prevenind subminarea standardelor de securitate.