Ziua Internațională a Copiilor străzii

Ziua Internațională a Copiilor străzii

La 21 martie, în contextul Zilei Internaționale a Copiilor străzii, Centrul de Informare ONU - Biblioteca Nationala în parteneriat cu UNICEF Moldova, Ministerul Muncii și Protecţiei Sociale al Republicii Moldova, Inspectoratul General al Poliției, Direcţia Generală pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Centrul Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii (CNPAC/NCCAP)  au încins o discuție despre Copiii străzii - Fenomen sensibil al comunității, despre acei copii care nu beneficiază de cele mai elementare drepturi, acei ce fug de acasă, ce abandonează voluntar familiile și încep un mod de viață stradal, apoi întorși în familii peste un timp revin din noi în stradă, unde își dezvoltă propriile ,,strategii,, de supravețuire.

Cu cuvânt de deschidere a venit dna Elena Pintilei, Director general al BNRM. Dneaei a vorbit despre importanța acestei zile, acestui eveniment ce are drept scop ridicarea gradului de conștientizare a copiilor și tinerilor cu privire la drepturile copiilor şi, mai ales, ale copiilor străzii.

Traian Țurcanu, Specialist în Protecția Copilului, UNICEF Moldova, a vorbit despre Drepturile copiilor in situație de stradă - apel la acțiune, Ina Scaticailov, consultant principal, Direcția politici de protecție a drepturilor copilului și familiilor cu copii, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, a informat publicul despre telefoanele de încredere ale copiilor în situații de risc și de stradă, despre asistența psihopedagogică a acestora; Aliona Dragomireţcaia, şefa Secţiei siguranţă minori a Direcţiei ordine publică a Inspectoratului naţional de securitate publică al IGP al MAI a discutat despre Fenomenul plecării voluntare a copiilor din familie sau formă de protecție, date statistice privind cauzele și condițiile alegerii unui asemenea comportament devian;, Tincu Silvia și Frunza Mariana, manageri ai    Complexului de servicii sociale pentru copii în situație de stradă, Direcţia Generală pentru Protecţia Drepturilor Copilului, mun. Chișinău, au vorbit despre Fenomenul copiilor străzii, cu cine colaborează, ce servicii acordă și cum identifică raziile, iar Svetlana Moisa, Centrul Naţional de Prevenire a Abuzului faţă de Copii, ne-a împărtășit informații despre Platforma www.12plus.md, chat online 12plus, instrumente de prevenire a abuzului și exploatării sexuale în rândul adolescenților.

Apoi, participanții au făcut cunoștință cu publicațiile expuse în cadrul expoziţiei tematice cu genericul: Fenomenul ,,Copiii străzii” – responsabilitate socială, având drept scop informarea, sensibilizarea şi familiarizarea publicului larg cu publicaţiile din colecțiile BNRM cu privire la prevenirea, profilaxia și combaterea acestui fenomen al societății.

Expoziţia a fost sistematizată în două compartimente: Strategii și politici privind protecția și promovarea drepturilor copiilor, ce reflectă culegeri şi acte normative privind Dreptul familiei şi copilului, convenţii şi rapoarte privind respectarea drepturilor copiilor; Sindrom de desocializare – pericol îngrozitor pentru copii, ce ne ajută să înţelegem totalitatea şi mecanismele psihologice, prin care copilul se deturnează pe sine atât de realitate, cât şi de la nevoile de bază, căutând să obțină reducerea parțială a stării de rău pe care o trăiește, identificarea riscurilor producerii fenomenului „copiii străzii”, evidențierea nevoilor și problemelor cu care se confruntă copiii străzii.

Organizația Națiunilor Unite şi multe organizaţii non - guvernamentale folosesc o varietate de strategii pentru a răspunde nevoilor şi drepturilor copiilor străzii şi luptă pentru eliminarea completă a acestui fenomen al societăţii.

În ficare an, pe 21 martie, în toată lumea se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Copiilor Străzii. Această zi a fost stabilită în 1998, prin rezoluţia Forumului Internaţional „Prietenii copiilor străzii”, desfăşurat la Varşovia. Instituirea unei astfel de zile a apărut ca un demers necesar pentru a readuce, an de an, în conştiinţa comunităţii internaţionale, responsabilitatea fiecărei naţiuni şi a fiecăruia dintre noi de a respecta şi promova drepturile fundamentale ale copiilor.

Alături de noi au fost elevii de la  Școala Profesională nr.5 din mun. Chișinău, Centrul de Excelenţă în Construcţii, vizitatorii și prietenii Bibliotecii Naționale.

Biblioteca depozitară ONU, iulie - august 2023

 Biblioteca depozitară ONU, iulie - august 2023

The State of the World's Children 2023:

For Every Child, Vaccination
Starea copiilor din lume 2023:

Pentru fiecare copil, vaccinare
Publicat de UNICEF din 1980, raportul urmărește să aprofundeze cunoștințele și să crească gradul de conștientizare cu privire la problemele cheie care afectează copiii și pledează pentru soluții care îmbunătățesc viața copiilor.
Starea Copiilor din lume 2023 examinează ce trebuie să se întâmple pentru a se asigura că fiecare copil, de pretutindeni, este protejat împotriva bolilor prevenibile prin vaccinare.

Pentru mai multe informații și acces la această publicație:

https://digitallibrary.un.org/record/4011900?ln=en

World Development Report 2023 :
Migrants, Refugees, and Societies
Raportul dezvoltării mondiale 2023:

Migranți, refugiați și societăți
Raportul de dezvoltare mondială 2023 se concentrează pe trei teme principale: factorii de mobilitate și rolul dezvoltării; impacturi și răspunsuri politice și necesitatea unei acțiuni colective pentru a consolida legătura dintre protecția internațională și dezvoltare.
Deși se recunoaște că situațiile sunt foarte diverse și că nu poate exista o abordare universală, se urmărește de a identifica opțiuni de politică pentru fiecare grup de părți interesate -- țările de origine și de destinație ale migranților, țările care găzduiesc refugiații, comunitatea internațională și actorii de dezvoltare, precum și sectorul privat și societatea civilă -- pentru a oferi un sistem de mobilitate mai bună într-o lume în transformare.
Pentru mai multe informații și acces la această publicație:

https://digitallibrary.un.org/record/4010761?ln=en

Global Report on Food Crises 2023

Raportul global privind crizele alimentare 2023

Raportul global privind crizele alimentare (GRFC) pentru 2023 subliniază că numărul persoanelor care se confruntă cu insecuritatea alimentară acută și care necesită asistență alimentară urgentă este în creștere. Raportul indică faptul că peste un sfert de miliard de oameni se confruntă cu foametea acută. (șocuri economice și războiul din Ucraina).

În 2022, aproximativ 258 de milioane de oameni din 58 de țări și teritorii s-au confruntat cu insecuritatea alimentară acută la niveluri de criză sau mai grave, în creștere față de 193 de milioane de persoane din 53 de țări și teritorii în 2021.

Pentru mai multe informații și acces la această publicație:

https://digitallibrary.un.org/record/4010710?ln=en

30 de ani de la aderarea Republicii Moldova la Organizaţia Naţiunilor Unite

30 de ani de la aderarea Republicii Moldova la Organizaţia Naţiunilor Unite

 

La data de 2 martie 2022 se împlinesc 30 de ani de la aderarea Republicii Moldova la Organizaţia Naţiunilor Unite. Această decizie a avut semnificaţia recunoaşterii independenţei Republicii Moldova pe plan internaţional.

Republica Moldova a devenit membru ONU pe data de 2 martie 1992, odată cu adoptarea de către Adunarea Generală ONU a Rezoluţiei A/RES/46/223.

Fiind un forum universal de dezbatere a problemelor globale, Republica Moldova acordă o importanţă deosebită rolului ONU în promovarea democraţiei şi a drepturilor omului, menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, dezvoltarea economică şi socială, respectarea principiilor  dreptului internaţional şi a supremaţiei legii.

Un rol important în promovarea intereselor şi priorităţilor naţionale în cadrul ONU îl au misiunile ţării noastre acreditate pe lângă organizaţie şi Oficiile sale la New York, Geneva şi Viena, precum şi în alte capitale unde îşi au sediul mai multe agenţii specializate ONU, fonduri şi programe.

În calitate de membru ales al unor importante organe elective ale ONU, precum Consiliul Economic şi Social, Consiliile Executive ale PNUD/UNFPA/UNOPS/UNICEF, Consiliul Drepturilor Omului, etc., ţara noastră a  participat plenar la eforturile multilaterale orientate spre rezolvarea problemelor internaţionale cu caracter economic, social, cultural sau umanitar şi promovarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. 

Imediat după aderarea Republicii Moldova la familia ONU, mai multe din aceste agenţii, fonduri şi programe şi-au deschis, cu acordul Guvernului RM, oficii în ţară în vederea susţinerii activităţilor de promovare a democraţiei, bunei guvernări, prosperităţii, drepturilor omului şi consolidarea unui stat de drept modern şi european.

ONU în Moldova este un partener cheie, care susține procesul de naționalizare și implementare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Sistemul ONU a oferit susținere Republicii Moldova în procesul de adaptare a Agendei 2030 la contextul țării, fapt care implică stabilirea unui sistem de raportare și evaluare a progresului  de realizare  a fiecărui obiectiv relevant pentru Moldova.

Organizaţia Naţiunilor Unite a fost fondată după cel de-al doilea război mondial, în 1945, fundamentată pe principiile consfinţite în Carta ONU , în scopul menţinerii păcii şi securităţii internaţionale, promovării bunăstării şi drepturilor omului.

Actualmente organizaţia cuprinde 193 de state membre care participă la abordarea şi identificarea soluţiilor pentru problemele globale într-un cadru internaţional unic de dialog şi cooperare. Organele principale ale ONU sunt: Adunarea Generală, Consiliul de Securitate, Consiliul Economic şi Social (ECOSOC) şi Curtea Internaţională de Justiţie.

Mandatul ONU cuprinde o serie largă de domenii precum: desfăşurarea operaţiunilor de menţinere a păcii, prevenirea conflictelor şi oferirea asistenţei umanitare, activităţi operaţionale pentru dezvoltare ş.a. De asemenea, organizaţia oferă o platformă globală de abordare şi luare a deciziilor asupra provocărilor cu care se confruntă comunitatea internaţională precum dezvoltarea durabilă, schimbările climaterice, contracararea terorismului, dezarmarea, bunăstarea populaţiei, promovarea democraţiei şi a drepturilor omului ş.a.  

Republica Moldova a aderat la ONU la 2 martie 1992, în ziua în care a fost declanşat războiul de pe Nistru.

Rezoluția Consiliului de Securitate cu recomandarea de a admite Republica Moldova în Organizația Națiunilor Unite a fost votată de Adunarea Generală unanim pe data de 2 martie. Tot atunci, Mircea Snegur a rostit de la tribuna ONU un discurs în care a vorbit despre Republica Moldova și locul ei în arhitectura internațională.

 

Iată doar câteva spicuiri din discursul președintelui Mircea Snegur rostit pe 2 martie la New York: „Profitând de aflarea mea la această înaltă tribună, declar cu toată responsabilitatea că Republica Moldova promovează și va promova și pe viitor la nivelul de stat o politică îndreptată spre ocrotirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”.

În continuare, Mircea Snegur a vorbit despre pașii întreprinși de diplomații moldoveni pentru integrarea statului nostru în sistemul de relații internaționale. „La 10 septembrie 1991, Parlamentul a adoptat o hotărâre prin care a recunoscut întru totul rolul excepțional al instrumentelor care configurează drepturile și libertățile fundamentale ale omului”, a declarat președintele moldovean.

Spre finalul discursului, Mircea Snegur a ținut să specifice că "timp de decenii, poporul Republicii Moldova a fost obiectul unor experimente monstruoase și privațiunile prin care a trecut și-au lăsat amprenta asupra întregii lui existențe... Vreau să vă asigur că Republica Moldova va respecta cu strictețe principiile consfințite în Carta Organizației Națiunilor Unite și va face totul pentru a contribui la realizarea lor".

Aderarea Republicii Moldova la Organizația Națiunilor Unite a fost cel de-al doilea pas istoric, după Declarația de Independență, care a dat lumii de știre despre existența și bunele intenții ale unui popor trecut prin grele încercări în istoria sa milenară.

Educația în perioada de criză pandemică în Republica Moldova

Educația în perioada de criză pandemică în Republica Moldova: discuție publică cu participarea tinerilor

În contextul pandemiei de COVID -19 și impactul acesteia asupra procesului de educație, UNICEF Moldova în parteneriat cu ONU Moldova și Centrul de Informare ONU din cadrul Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova a organizat discuții publice online cu participarea tinerilor, cu  tematica „Educația în perioada de criză pandemică în Republica Moldova”. Discuțiile au avut la bază lucrarea „Învăţământul și  situația COVID-19 în Republica Moldova: Transformată în oportunitate, criza învățământului poate conduce la dezvoltarea unui sistem educațional mai rezistent”, elaborată de Grupul Operaţional pentru Educație coordonat de ONU cu privire la situația COVID-19 (condus de UNICEF și cu participarea BM, UNFPA, PNUD, OHCHR, UN Women, ICNUR, UNODC, UNESCO, FAO și UN RCO)

 Au fost abordate aspectele:

·         Efectele pandemiei asupra educației tinerilor

·         Propunerile tinerilor pentru a îmbunătăți lucrurile

·         Viziunea tinerilor asupra viitorului educației.

Primele două discuții cu participarea grupului cu instruire în limba română s-au desfășurat la 21-22 decembrie 2020, la care au participat 194 persoane din mai multe instituții de învățământ și biblioteci, precum:

Liceul Teoretic "Gheorghe Asachi", Chișinău; Liceul Teoretic „Ion Creangă”, Chișinău, Liceul Teoretic Mihail Sadoveanu, or. Ocnita;  Liceul Teoretic ,,Pro Succes", Chișinău; Liceul Academic de Arte Plastice „Igor Vieru”; Centrul de Excelenţă în Construcţii, Chișinău; Școala Profesională nr.5, Chișinău; Şcoala Profesională nr. 7, Chişinău; Colegiul Tehnologic din Chisinau; Biblioteca Publică Larga Nouă, Cahul; Biblioteca „Ștefan cel Mare și Sfânt”, filiala Bibliotecii Municipale B.P. Hașdeu; Biblioteca publică Coșernița, r. Florești.

  Tinerii au participat activ și au împărtășit o mulțime de idei și experiențe interesante.

  Au fost menționate și discutate cele mai importante aspecte în chat referitor la tema dată.

Cea de-a 3-a discuție online cu participarea grupului cu instruire în limba rusă a avut loc la 23 decembrie 2020, la care au fost prezenți 53 participanți din mai multe instituții de învățământ, precum:

Universitatea Slavonă din Moldova; Facultatea de Litere a Universității de Stat din Moldova; Liceul Teoretic Mihail Sadoveanu, or. Ocnita; Liceul Teoretic ”Nicolae Gogol”, Chișinău; Liceul Teoretic Petru Movilă, Chișinău.

 Ideea organizării evenimentelor-discuțiilor este de a colecta vocile, experiențele și ideile tinerilor, inclusive din grupuri subreprezentate, în contextul impactului COVID-19 asupra educației în Republica Moldova prin conversații online și utilizarea în continuare a acestor idei ca linii de ghidare pentru activitatea coordonată a Grupului de Lucru al ONU pentru educație.