duminică, 13 martie 2022

Bibliotecile depozitare ale ONU lunar - martie 2022

Bibliotecile depozitare ale ONU lunar - martie 2022

 Rapoarte/publicaţii ONU

𝑼𝑵 𝑾𝒐𝒎𝒆𝒏 𝑺𝒕𝒓𝒂𝒕𝒆𝒈𝒊𝒄 𝑷𝒍𝒂𝒏 2022–2025

𝑃𝑙𝑎𝑛𝑢𝑙 𝑆𝑡𝑟𝑎𝑡𝑒𝑔𝑖𝑐 𝑎𝑙 𝑈𝑁 𝑊𝑜𝑚𝑒𝑛 2022–2025


UN Women este agenţia Organizaţiei Natiunilor Unite (ONU) dedicată promovării egalităţii de gen şi abilităţii femeilor.

Planul Strategic 2022–2025 va ghida UN Women pentru următorii patru ani – cu privirea către termenul limită din 2030 pentru atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD). Ea articulează modul în care UN Women își va valorifica triplul mandat unic – care include sprijin normativ, coordonarea sistemului ONU și activități operaționale – pentru a mobiliza acțiuni urgente și susținute pentru a atinge egalitatea de gen și împuternicirea tuturor femeilor și fetelor și pentru a sprijini realizarea Agendei 2030. pentru Dezvoltare Durabilă.

Planul strategic se bazează pe constatările cheie dintr-un proces consultativ amplu, analiza lecțiilor învățate și recomandările din evaluări, audituri, inclusiv cele din revizuirea și evaluarea pe 25 de ani a Declarației și Platformei de acțiune de la Beijing.

25-year review and appraisal of the Beijing Declaration and Platform for Action.

Mai multe informații: https://www.unwomen.org/en/digital-library/publications/2021/09/un-women-strategic-plan-2022-2025

 


𝑪𝒍𝒊𝒎𝒂𝒕𝒆
𝑪𝒉𝒂𝒏𝒈𝒆 2022: 𝑰𝒎𝒑𝒂𝒄𝒕𝒔, 𝑨𝒅𝒂𝒑𝒕𝒂𝒕𝒊𝒐𝒏 𝒂𝒏𝒅 𝑽𝒖𝒍𝒏𝒆𝒓𝒂𝒃𝒊𝒍𝒊𝒕𝒚

𝑆𝑐ℎ𝑖𝑚𝑏𝑎̆𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑙𝑖𝑚𝑎𝑡𝑖𝑐𝑒 2022: 𝑖𝑚𝑝𝑎𝑐𝑡𝑢𝑟𝑖, 𝑎𝑑𝑎𝑝𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑠̦𝑖 𝑣𝑢𝑙𝑛𝑒𝑟𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒

Panelul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC), un organism al Națiunilor Unite dedicat exclusiv analizei științei din spatele schimbărilor climatice, tocmai a lansat raportul său mult așteptat: Schimbările Climatice 2022: Impacturi, Adaptare și Vulnerabilitate.

Acest raport extrem de important al ONU – scris de 270 de oameni de știință din 67 de țări și aprobat de 195 de guverne – arată în termeni foarte clari că înrăutățirea impactului asupra climei face ravagii în fiecare parte a lumii și afectează fiecare ființă vie de pe planetă: oameni, animale. , plante, ecosisteme întregi. Raportul sună un avertisment puternic că sunt necesare imediat acțiuni mult mai îndrăznețe pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, precum și pentru a se adapta la impactul crescând asupra climei și pentru a proteja pe cei mai vulnerabili.

Mai multe informații:  https://www.ipcc.ch/report/ar6/wg2/

Descărcați raportul complet: https://report.ipcc.ch/ar6wg2/pdf/IPCC_AR6_WGII_FinalDraft_FullReport.pdf

marți, 1 martie 2022

30 de ani de la aderarea Republicii Moldova la Organizaţia Naţiunilor Unite

30 de ani de la aderarea Republicii Moldova la Organizaţia Naţiunilor Unite

 

La data de 2 martie 2022 se împlinesc 30 de ani de la aderarea Republicii Moldova la Organizaţia Naţiunilor Unite. Această decizie a avut semnificaţia recunoaşterii independenţei Republicii Moldova pe plan internaţional.


Republica Moldova a devenit membru ONU pe data de 2 martie 1992, odată cu adoptarea de către Adunarea Generală ONU a Rezoluţiei A/RES/46/223.

Fiind un forum universal de dezbatere a problemelor globale, Republica Moldova acordă o importanţă deosebită rolului ONU în promovarea democraţiei şi a drepturilor omului, menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, dezvoltarea economică şi socială, respectarea principiilor  dreptului internaţional şi a supremaţiei legii.

Un rol important în promovarea intereselor şi priorităţilor naţionale în cadrul ONU îl au misiunile ţării noastre acreditate pe lângă organizaţie şi Oficiile sale la New YorkGeneva şi Viena, precum şi în alte capitale unde îşi au sediul mai multe agenţii specializate ONU, fonduri şi programe.

În calitate de membru ales al unor importante organe elective ale ONU, precum Consiliul Economic şi Social, Consiliile Executive ale PNUD/UNFPA/UNOPS/UNICEF, Consiliul Drepturilor Omului, etc., ţara noastră a  participat plenar la eforturile multilaterale orientate spre rezolvarea problemelor internaţionale cu caracter economic, social, cultural sau umanitar şi promovarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. 

Imediat după aderarea Republicii Moldova la familia ONU, mai multe din aceste agenţii, fonduri şi programe şi-au deschis, cu acordul Guvernului RM, oficii în ţară în vederea susţinerii activităţilor de promovare a democraţiei, bunei guvernări, prosperităţii, drepturilor omului şi consolidarea unui stat de drept modern şi european.

ONU în Moldova este un partener cheie, care susține procesul de naționalizare și implementare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Sistemul ONU a oferit susținere Republicii Moldova în procesul de adaptare a Agendei 2030 la contextul țării, fapt care implică stabilirea unui sistem de raportare și evaluare a progresului  de realizare  a fiecărui obiectiv relevant pentru Moldova.

Organizaţia Naţiunilor Unite a fost fondată după cel de-al doilea război mondial, în 1945, fundamentată pe principiile consfinţite în Carta ONU , în scopul menţinerii păcii şi securităţii internaţionale, promovării bunăstării şi drepturilor omului.

Actualmente organizaţia cuprinde 193 de state membre care participă la abordarea şi identificarea soluţiilor pentru problemele globale într-un cadru internaţional unic de dialog şi cooperare. Organele principale ale ONU sunt: Adunarea GeneralăConsiliul de Securitate, Consiliul Economic şi Social (ECOSOC) şi Curtea Internaţională de Justiţie.

Mandatul ONU cuprinde o serie largă de domenii precum: desfăşurarea operaţiunilor de menţinere a păcii, prevenirea conflictelor şi oferirea asistenţei umanitare, activităţi operaţionale pentru dezvoltare ş.a. De asemenea, organizaţia oferă o platformă globală de abordare şi luare a deciziilor asupra provocărilor cu care se confruntă comunitatea internaţională precum dezvoltarea durabilă, schimbările climaterice, contracararea terorismului, dezarmarea, bunăstarea populaţiei, promovarea democraţiei şi a drepturilor omului ş.a.  

Republica Moldova a aderat la ONU la 2 martie 1992, în ziua în care a fost declanşat războiul de pe Nistru.

Rezoluția Consiliului de Securitate cu recomandarea de a admite Republica Moldova în Organizația Națiunilor Unite a fost votată de Adunarea Generală unanim pe data de 2 martie. Tot atunci, Mircea Snegur a rostit de la tribuna ONU un discurs în care a vorbit despre Republica Moldova și locul ei în arhitectura internațională.

 


Iată doar câteva spicuiri din discursul președintelui Mircea Snegur rostit pe 2 martie la New York: „Profitând de aflarea mea la această înaltă tribună, declar cu toată responsabilitatea că Republica Moldova promovează și va promova și pe viitor la nivelul de stat o politică îndreptată spre ocrotirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”.

În continuare, Mircea Snegur a vorbit despre pașii întreprinși de diplomații moldoveni pentru integrarea statului nostru în sistemul de relații internaționale. „La 10 septembrie 1991, Parlamentul a adoptat o hotărâre prin care a recunoscut întru totul rolul excepțional al instrumentelor care configurează drepturile și libertățile fundamentale ale omului”, a declarat președintele moldovean.

Spre finalul discursului, Mircea Snegur a ținut să specifice că "timp de decenii, poporul Republicii Moldova a fost obiectul unor experimente monstruoase și privațiunile prin care a trecut și-au lăsat amprenta asupra întregii lui existențe... Vreau să vă asigur că Republica Moldova va respecta cu strictețe principiile consfințite în Carta Organizației Națiunilor Unite și va face totul pentru a contribui la realizarea lor".

Aderarea Republicii Moldova la Organizația Națiunilor Unite a fost cel de-al doilea pas istoric, după Declarația de Independență, care a dat lumii de știre despre existența și bunele intenții ale unui popor trecut prin grele încercări în istoria sa milenară.

joi, 30 decembrie 2021

Bibliotecile depozitare ale ONU - decembrie 2021

 Bibliotecile depozitare ale ONU - decembrie 2021

 𝑁𝑂𝑈𝐿 𝑅𝐴𝑃𝑂𝑅𝑇 𝑂𝑁𝑈

𝑺𝒕𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒂𝒎𝒃𝒊𝒂𝒏𝒕̦𝒆𝒊 𝒄𝒍𝒊𝒎𝒂𝒕𝒊𝒄𝒆

Acest nou raport al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) explorează modul în care lumea progresează în ceea ce privește ambiția climatică – Cine conduce drumul? Și cine rămâne în urmă? – printr-o perspectivă unică care evaluează intențiile globale și, de asemenea, se bazează pe date și dovezi din peste 120 de țări în curs de dezvoltare. În ciuda multor provocări, demonstrează că există și motive pentru a fi plini de speranță în viitor.

Descărcați raportul:

http://climatepromise.undp.org/sites/default/files/research_report_document/State%20of%20Climate%20Ambition.pdf

𝐺𝐻𝐼𝐷𝑈𝑅𝐼 𝐷𝐸 𝐶𝐸𝑅𝐶𝐸𝑇𝐴𝑅𝐸 𝐴 𝐵𝐼𝐵𝐿𝐼𝑂𝑇𝐸𝐶𝐼𝐼 𝑂𝑁𝑈

𝑫𝒐𝒄𝒖𝒎𝒆𝒏𝒕𝒂𝒕̦𝒊𝒆 𝑶𝑵𝑼: 𝑫𝒓𝒆𝒑𝒕𝒖𝒓𝒊𝒍𝒆 𝑶𝒎𝒖𝒍𝒖𝒊

Unul dintre primele acte ale Adunării Generale a fost elaborarea și adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului, rezoluția 217 A din 10 decembrie 1948.

Acțiunile mai recente ale ONU includ adoptarea tratatelor internaționale privind drepturile omului, crearea funcției de Înalt Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului în 1993 și înființarea Consiliului pentru Drepturile Omului în 2006. 

În cea de-a 60-a sesiune, Adunarea Generală a adoptat Rezultatul Summit-ului Mondial, rezoluția 60/1 din 16 septembrie 2005, care a numit, printre altele, consolidarea mecanismelor ONU privind drepturile omului. Reforma mecanismelor drepturilor omului este în curs de desfășurare, iar documentația se modifică pentru a reflecta schimbările.

Acest ghid oferă o prezentare generală a practicii curente, precum și îndrumări privind documentația istorică: https://research.un.org/en/docs/humanrights

𝑂𝐵𝐼𝐸𝐶𝑇𝐼𝑉𝑈𝐿 𝐷𝐸 𝐷𝐸𝑍𝑉𝑂𝐿𝑇𝐴𝑅𝐸 𝐷𝑈𝑅𝐴𝐵𝐼𝐿𝐴̆ 𝐴𝐿 𝐿𝑈𝑁𝐼𝐼 𝐷𝐸𝐶𝐸𝑀𝐵𝑅𝐼𝐸

Conflictul, insecuritatea, instituțiile slabe și accesul limitat la justiție rămân o mare amenințare la adresa dezvoltării durabile. Obiectivul 16 al ODD urmărește să promoveze societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, să ofere acces la justiție pentru toți și să construiască instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile.

ODD 16: Pace, justiție și instituții puternice

Pentru mai multe informații și alte ODD, vă rugăm să vizitați: https://sdgs.un.org/#goal_section

luni, 13 decembrie 2021

Accesul la informație - condiție prealabilă pentru reducerea inegalităților și promovarea drepturilor omului

Accesul la informație - condiție prealabilă pentru reducerea inegalităților și promovarea drepturilor omului

În contextul marcării Zilei Internaționale a Drepturilor Omului, Centrul de Informare ONU din cadrul Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova cu suportul Oficiului ONU pentru Drepturile Omului în Moldova și Oficiul Avocatului Poporului au organizat discuția publică 𝑨𝒄𝒄𝒆𝒔𝒖𝒍 𝒍𝒂 𝒊𝒏𝒇𝒐𝒓𝒎𝒂𝒕̦𝒊𝒆 - 𝒄𝒐𝒏𝒅𝒊𝒕̦𝒊𝒆 𝒑𝒓𝒆𝒂𝒍𝒂𝒃𝒊𝒍𝒂̆ 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒓𝒆𝒅𝒖𝒄𝒆𝒓𝒆𝒂 𝒊𝒏𝒆𝒈𝒂𝒍𝒊𝒕𝒂̆𝒕̦𝒊𝒍𝒐𝒓 𝒔̦𝒊 𝒑𝒓𝒐𝒎𝒐𝒗𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒅𝒓𝒆𝒑𝒕𝒖𝒓𝒊𝒍𝒐𝒓 𝒐𝒎𝒖𝒍𝒖𝒊(ODD 5,10), dedicată Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.

Ziua internaţională a drepturilor omului este marcată în fiecare an pe 10 decembrie, ziua în care Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat, în 1948, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

Tema Zilei drepturilor omului din acest an se referă la egalitate și la articolul 1 al Declarației Universale a Drepturilor Omului – toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și drepturi. Analiza precedentului an a accentuat ce costuri au fost legate de inegalități.

Astăzi au fost abordate una dintre prioritățile activității Oficiului ONU pentru Drepturile Omului în Moldova care este de a împuternici titularii de drepturi, inclusiv copiii și tinerii, să solicite respectarea, protejarea și asigurarea drepturilor omului.

Scopul discuției a fost de a ridica gradul de conștientizare a copiilor și tinerilor cu privire la drepturile omului, dreptul la informare, libertatea de exprimare și importanța participării acestora în procesul de luarea deciziilor care le afectează viața și nu doar.

În cadrul evenimentului de astăzi i-am avut ca oaspeți de onoare:

Bea Ferenci, consiliera internațională in domeniul drepturilor omului, sefa Oficiului ONU pentru Drepturile Omului care ne-a vorbit despre standardele internaționale cu privire la accesul la informație si participarea tinerilor in procesele decizionale.

Maia Banarescu, Avocata Poporului pentru Drepturile Copilului cu discursul  despre standardele si practicile la nivel national cu privire la accesul la informație si participarea tinerilor in procesele decizionale.

Participanții au fost implicați într-un dialog deschis care a contribuit la îmbunătățirea nivelului de înțelegere a conținutului dreptului la informație și de ce participarea activă și eficientă la procesele decizionale a copiilor și tinerilor, inclusiv din partea grupurilor vulnerabile, este importantă.

Concluzie: considerăm că accesul la informație și participarea copiilor și tinerilor la deciziile care le afectează viața și consultarea opiniilor lor sunt esențiale pentru reducerea inegalităților și promovarea drepturilor omului.

Mulțumim invitaților pentru discursurile importante și explicite, mulțumim participanților (Universitatea Slavonă din Moldova, Universitatea de Stat din Tiraspol cu sediul în Chișinău, #LiceulTeoreticMihailSadoveanuOcnita, Centrul de Excelenţă în Construcţii din Republica Moldova, Colegiul Tehnologic din Chișinău, Şcoala Profesională nr. 7, Chişinău; Colegiul de ecologie, Chișinău; Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”, Biblioteca Stefan Cel Mare, filiala BM B.P. Hasdeu, pentru bunăvoința de a participa la această discuție și sperăm că informația de astăzi să fie utilă și diseminată prietenilor, colegilor.

Evenimentul online a fost transmis live pe pagina de Facebook Oficiul ONU pentru Drepturile Omului Moldova

luni, 23 august 2021

Buletin informativ – August 2021

 Buletin informativ – August 2021

Informațiile sunt colectate și compilate de biblioteca Centrului Regional de Informații al Națiunilor Unite (UNRIC) din Bruxelles

Mind Matters: Lecții din crizele anterioare pentru sănătatea mintală a copilului și adolescentului în timpul COVID-19 (Raport de cercetare Innocenti)

https://www.unicef-irc.org/publications/1215-mind-matters-lessons-from-past-crises-for-child-and-adolescent-mental-health-during-covid-19.html

COVID-19 este o criză ca nimeni alta în vremurile moderne. A ajuns la fiecare populație și comunitate. Deși baza dovezilor este încă în curs de dezvoltare, acest raport analizează impactul dezastrelor și al epidemiilor din trecut - cum ar fi Ebola, HIV, SARS / MERS și Zika - asupra sănătății mintale a copiilor și adolescenților și a bunăstării psihosociale și examinează modul în care aceste perspective pot ghida politicile și programele pentru a sprijini copiii, familiile și comunitățile lor în timpul pandemiei actuale. COVID-19 - răspunsurile sale asociate sănătății publice și impacturile sociale și economice - ar putea avea multiple efecte dăunătoare asupra sănătății mintale, inclusiv riscuri crescute de anxietate și depresie, traume, pierderea familiei și a prietenilor, violență, singurătate și izolare socială. Cu toate acestea, această pandemie oferă, de asemenea, oportunități pentru rezolvarea pozitivă și rezistență. Deși nu există o formulă magică pentru a aborda impactul crizelor asupra sănătății mintale și psihosociale, există intervenții dovedite și promițătoare din experiențele anterioare pentru a atenua impactul astăzi - în special pentru cei mai vulnerabili copii și adolescenți. Acestea includ protecție socială, abilități și asistență pentru îngrijitor, sprijin comunitar și social, abilități de viață și programe școlare și îngrijire specializată etc.

CE URMEAZA? Lecții privind recuperarea educației: Constatări dintr-un sondaj al ministerelor educației pe fondul pandemiei COVID-19

http://uis.unesco.org/sites/default/files/documents/lessons_on_education_recovery.pdf


Aproximativ una din trei țări în care școlile sunt sau au fost închise nu implementează încă programe de remediere după închiderea școlilor post-COVID-19, potrivit unui sondaj global UNESCO, UNICEF, Banca Mondială și OCDE privind răspunsurile educației naționale la închiderea școlii COVID-19 ”. În același timp, doar o treime din țări iau măsuri pentru a măsura pierderile de învățare în nivelurile primare și secundare inferioare - în special în țările cu venituri ridicate. Mai puțin de o treime din țările cu venituri mici și medii au raportat că toți elevii s-au întors la școala personală, sporindu-și riscul de pierdere și abandon școlar. Cu toate acestea, majoritatea țărilor au raportat că folosesc cel puțin o formă de sensibilizare pentru a încuraja întoarcerea elevilor la școală, inclusiv implicarea comunității, urmărirea școlară, modificarea serviciilor de apă, salubritate și igienă, stimulente financiare și revizuirea politicilor de acces.

Opțiuni politice pentru eliminarea gunoiului de plastic marin suplimentar (IRP / UNEP)

https://www.unep.org/resources/publication/policy-options-eliminate-additional-marine-plastic-litter


Deșeurile de plastic care intră în ocean sunt în creștere, impactul poluării cu plastic asupra ecosistemelor marine și de coastă se înrăutățește, iar înțelegerea noastră crescândă a efectelor negative ale poluării cu plastic asupra sănătății umane creează o urgență mai mare de acțiune. Descărcarea anuală de plastic în ocean este estimată la 11 milioane de tone. Noua modelare de către SYSTEMIQ și The Pew Trusts arată că, în condiții obișnuite, până în 2040, deșeurile de plastic solid municipal sunt dublate, scurgerile de plastic către ocean sunt aproape triplate, iar stocurile de plastic din ocean sunt setate la patru ori.

Starea securității alimentare și a nutriției în lume 2021: transformarea sistemelor alimentare pentru securitatea alimentară, nutriție îmbunătățită și o dietă sănătoasă la prețuri accesibile pentru toți

http://www.fao.org/documents/card/en/c/cb4474en

http://www.fao.org/state-of-food-security-nutrition/en/


A existat o înrăutățire dramatică a foametei mondiale în 2020, a declarat Organizația Națiunilor Unite la 12 iulie 2021 - o mare parte din aceasta este probabil legată de eșecul COVID-19. Deși impactul pandemiei nu a fost încă cartografiat pe deplin, un raport multi-agenție estimează că aproximativ o zecime din populația globală - până la 811 milioane de oameni - au fost subnutriți anul trecut. Numărul sugerează că va fi nevoie de un efort uriaș pentru ca lumea să își onoreze angajamentul de a pune capăt foametei până în 2030. Ediția din acest an a Stării securității alimentare și a nutriției în lume este prima evaluare globală de acest gen din era pandemiei. Raportul este publicat în comun de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD), Fondul Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF), Programul Mondial pentru Alimentație al ONU (PAM) și Organizația Mondială a Sănătății(OMS. Din păcate, pandemia continuă să expună punctele slabe ale sistemelor noastre alimentare, care amenință viața și mijloacele de trai ale oamenilor din întreaga lume.

Efectele pandemiei COVID-19 asupra traficului de persoane și răspunsurile la provocări: Un studiu global al dovezilor emergente (UNODC)

https://www.unodc.org/documents/humantrafficking/2021/The_effects_of_the_COVID-19_pandemic_on_trafficking_in_persons.pdf


Un nou studiu lansat la 8 iulie 2021 de către Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC) ilustrează impactul devastator al COVID-19 asupra victimelor și supraviețuitorilor traficului de persoane și evidențiază intensificarea vizării și exploatării copiilor. Studiul evaluează în continuare modul în care organizațiile din prima linie au răspuns la provocările pandemiei și au continuat să ofere servicii esențiale în ciuda restricțiilor. Între timp, traficanții au profitat de criza mondială, valorificând pierderea de venituri a oamenilor și creșterea timpului petrecut atât de adulți, cât și de copii. Publicația arată că măsurile de combatere a răspândirii virusului au crescut riscul traficului de persoane în situații vulnerabile, au expus victimele la exploatare suplimentară și au acces limitat la serviciile esențiale pentru supraviețuitorii acestei infracțiuni.

joi, 12 august 2021

Expoziție de carte cu genericul: Tinerii de azi - viitorul de mâine!

 Tinerii de azi - viitorul de mâine!

În contextul marcării zilei de 12 august  – Zilei Internaționale a Tineretului, CI ONU a organizat expoziția cu genericul: „Tinerii de zi-viitorul de mâine!

Expoziția conține documente privind tinerii în acțiune, strategii pentru tineret, parteneriate în educația incluzivă a tinerilor cu dizabilități din instituțiile universitare, condițiile creșterii migrației tinerilor peste hotare etc.

Expoziția cuprinde 90 titluri din colecțiile CI ONU BNRM și Centrul Pro-european al BNRM ce include  următoarele compartimente:

  • Politici de tineret în Republica Moldova;
  • Tinerii în contextul globalizării;
  • Tinerii-resursă strategică a țării;
  • Politici de tineret în Europa.
Reflecții pe marginea Zilei Internaționale a Tineretului de către utilizatorii Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova.
În 1999, rezoluția 54/120, Adunarea Generală a Națiunilor Unite a aprobat recomandarea făcută de Conferința mondială a miniștrilor responsabili pentru tineret (Lisabona, 8-12 august 1998) ca 12 august să fie declarată Ziua Internațională a Tineretului.

https://www.peace-ed-campaign.org/ro/event/international-youth-day/2021-08-12/

Ziua Internaţională a Tineretului reprezintă un prilej de a sărbători şi a integra vocile, acţiunile şi iniţiativele tinerilor, precum şi implicarea lor semnificativă, universală şi echitabilă.

Aproape fiecare a treia persoană din RM este tânără. Tinerii reprezintă circa 711 mii sau 27 % din numărul total al populației. Valorificarea potențialului deplin al acestora și investiția în tineri poate aduce schimbări majore și contribui la îmbunătățirea întregii societăți.

Atunci când tinerii vor fi implicați cât mai mult în procesele de luare a deciziilor, ei vor simți că sunt importanți pentru țara lor și vor decide să rămână și să își construiască un viitor acasă”, spune Liviana Frunză, tânără voluntară la Centrul Municipal de Tineret Chișinău.

Ziua Internațională a Tineretului este marcată anual, la 12 august, începând din anul 2000 și este o  oportunitate de a susține eforturile tinerilor de atingere a Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului, de promovare a păcii, a drepturilor și libertăților omului și a solidarității.


miercuri, 14 iulie 2021

Publicații noi ale ONU

 Publicații noi ale ONU


COVID-19 și instituțiile naționale pentru drepturile omului

https://www.undp.org/publications/covid-19-and-national-human-rights-institutions

Un studiu realizat de Alianța Globală a Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului (GANHRI), Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) analizează rolul și activitățile instituțiilor naționale pentru drepturile omului ( NHRI) în abordarea dimensiunilor drepturilor omului ale COVID-19.  Acesta își propune să ofere o imagine de ansamblu asupra bunelor practici, experiențelor și lecțiilor învățate într-o perioadă de provocări imense pentru drepturile omului.

75 la sută din instituțiile naționale pentru drepturile omului (INDH) la nivel global indică faptul că acestea au fost remarcabil de rezistente, adaptându-se rapid la COVID-19  și au găsit o serie de modalități inovatoare de a-și îndeplini misiunea vitală - de a promova și proteja drepturile omului. Cifrele sunt puternice: peste 60% dintre țări au regresat asupra drepturilor de bază în 2020, ca urmare a măsurilor de combatere a pandemiei COVID-19.

Studiul face auzit ecoul mesajului secretarului general al ONU, potrivit căruia oamenii - și drepturile lor - trebuie să fie în centrul eforturilor de răspuns și recuperare a COVID-19.


COVID-19 și Turism: o actualizare (UNCTAD / UNWTO)

https://unctad.org/system/files/official-document/ditcinf2021d3_en_0.pdf

Accidentul din turismul internațional din cauza pandemiei de coronavirus ar putea provoca o pierdere de peste 4 trilioane de dolari față de PIB-ul global pentru anii 2020 și 2021, potrivit unui raport al UNCTAD publicat la 30 iunie. Pierderea estimată a fost cauzată de impactul direct al pandemiei asupra turismului și de efectul său repetat asupra altor sectoare strâns legate de acesta. Raportul, prezentat în comun cu Organizația Mondială a Turismului a ONU (OMT), afirmă că turismul internațional și sectoarele sale strâns legate au suferit o pierdere estimată de 2,4 trilioane de dolari în 2020 din cauza impacturilor directe și indirecte ale unei scăderi accentuate a sosirilor turistice internaționale. O pierdere similară poate apărea anul acesta, avertizează raportul, menționând că recuperarea sectorului turistic va depinde în mare măsură de absorbția vaccinurilor COVID-19 la nivel global.


Includerea migranților și a comunităților în redresarea socio-economică: experiențe din parteneriatul PNUD-OIM

https://bit.ly/3pJfUjL

O cercetare comună a Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM) și a Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) efectuată în nouă țări arată că pandemia a crescut sărăcia și șomajul pentru mulți migranți și familiile acestora. Datele colectate în Bangladesh, Belarus, El Salvador, Guineea, Indonezia, Republica Kârgâzstan, Lesotho, Republica Moldova și Peru au arătat că restricțiile de călătorie au lăsat blocat un număr semnificativ de migranți, alții fiind forțați să se întoarcă în țările lor de origine unde se confruntă greutate. Șefii celor două agenții ONU au subliniat rolul potențial al migrației în recuperarea COVID-19 la un eveniment online desfășurat în 10 iunie 2021 pentru a discuta despre modul în care pandemia a afectat comunitățile de migranți - și modul în care încetinirea migrației din cauza restricțiilor de călătorie a afectat economiile și oamenii. Aceștia au reiterat în continuare necesitatea ca migranții și migrația să facă parte din planurile de redresare COVID-19, pe măsură ce țările își reconstruiesc economiile și societățile după această criză.


Un răspuns EPIC: Guvernanță inovatoare pentru gestionarea riscului de inundații și secetă (Banca Mondială)

https://bit.ly/3j7H8PU

Inundațiile și secetele au un impact uluitor atât în ​​suferința umană, cât și în costurile economice. Prin urmare, este necesară urgent o nouă abordare pentru a gestiona riscurile mari și în creștere asociate cu evenimente hidroclimatice extreme. Acest raport oferă această nouă abordare. Acesta stabilește o viziune a modului în care guvernele naționale pot face față acestor provocări printr-o guvernanță inovatoare, oferind o cale cuprinzătoare către un viitor mai sigur și mai prosper pentru cei 7,7 miliarde de oameni din lume. Acest raport se concentrează în primul rând pe ultimul principiu - un guvern comun. Acest raport prezintă un nou cadru pentru crearea unui sistem mai eficient de gestionare a riscurilor hidroclimatice, un sistem care are potențialul de a reduce dramatic viitoarea taxă umană și economică din aceste evenimente. Acest raport este destinat să aducă la cunoștința acestei provocări enorme și a soluțiilor potențiale unui public larg, precum și să ofere un ghid practic și detaliat pentru a ajuta guvernele să-și îmbunătățească sistemele de gestionare a inundațiilor și a secetei.


Raport de evaluare globală privind reducerea riscurilor de dezastru: Raport special privind seceta 2021

https://www.undrr.org/gar2021-drought

Pe măsură ce ne îndreptăm către o lume mai caldă de 2˚C, sunt necesare acțiuni urgente pentru a înțelege mai bine și a gestiona mai eficient riscul de secetă, pentru a reduce numărul devastator al vieții umane, al mijloacelor de trai și al ecosistemelor.

Seceta are un impact profund, larg răspândit și subestimat asupra societăților, ecosistemelor și economiilor. Acestea suportă costuri care sunt suportate în mod disproporționat de cei mai vulnerabili oameni. Impactul extins al secetei este în mod constant subraportat, chiar dacă se întinde pe arii mari, se încadrează prin sisteme și scări și persistă în timp, afectând milioane de oameni și contribuind la insecuritate alimentară, sărăcie și inegalitate. Schimbările climatice cresc temperaturile și perturbă tiparele de precipitații, cresc frecvența, severitatea și durata secetelor în multe regiuni de pe glob.

Raportul special GAR privind seceta 2021 explorează natura sistemică a secetei și impactul acesteia asupra realizării cadrului Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastru, a ODD-urilor și a sănătății și bunăstării oamenilor și ecosistemelor.


Guvernarea resurselor costiere: implicații pentru o economie albastră durabilă (UNEP)

https://www.resourcepanel.org/reports/governing-coastal-resources

Plantele și animalele care trăiesc de-a lungul coastelor lumii sunt supuse unei presiuni crescute din cauza poluării legate de porturi, agricultură și creșterea peștelui și creveților, avertizează un nou raport al Panelului internațional de resurse. Studiul afirmă că este urgent să se limiteze poluarea de coastă și alte subproduse ale industriei, inclusiv introducerea speciilor invazive. În caz contrar, unele ecosisteme de coastă, precum și economia bazată pe ocean pe care o susțin, s-ar putea prăbuși, se arată în raport.


Transformarea muncii decente într-o realitate pentru lucrătorii casnici: Progrese și perspective la zece ani după adoptarea Convenției privind lucrătorii casnici, 2011 (nr. 189)

https://www.ilo.org/global/publications/books/WCMS_802551/lang--en/index.htm

La zece ani de la adoptarea unei convenții istorice a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) care le-a confirmat drepturile în materie de muncă, lucrătorii casnici încă luptă pentru recunoașterea în calitate de lucrători și furnizori esențiali de servicii. Condițiile de muncă pentru mulți nu s-au îmbunătățit într-un deceniu și au fost înrăutățite de pandemia COVID-19, potrivit unui nou raport al OIM. La apogeul crizei, pierderile de locuri de muncă în rândul lucrătorilor casnici au variat între 5-20% în majoritatea țărilor europene.

Raportul oferă îndrumări cu privire la politicile care pot deschide calea pentru a face munca decentă o realitate pentru lucrătorii casnici.