Obiectivul Global al lunii iunie – Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 17 – Parteneriate pentru Obiective

Obiectivul Global al lunii iunie – Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 17 – Parteneriate pentru Obiective

#ObiectivulGlobal al lunii iunie este Obiectivul 17: Parteneriate pentru Obiective. Consolidarea mijloacelor de implementare și revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă.

În septembrie 2015, Republica Moldova, alături de alte 192 state membre ale ONU, a adoptat Declarația Summit-ului privind Dezvoltarea Durabilă, prin care s-a angajat să pună în aplicare Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. Astfel, până în anul 2030, țara noastră, de rând cu celelalte țări, urmează să-și mobilizeze eforturile pentru a elimina toate formele de sărăcie, pentru a combate inegalitățile și pentru a aborda problemele schimbărilor climatice, asigurând că nimeni nu este lăsat în urmă.

Agenda 2030 reprezintă un plan de acțiune pentru Oameni, Planetă și Prosperitate. De asemenea, Agenda 2030  este îndreptată spre consolidarea Păcii universale. Toate țările și toate părțile interesate, trebuie să acționeze în Parteneriat, în vederea implementării acestui plan de acțiuni. Astfel, Parteneriatul, este unul dintre pilonii de bază ale Agendei 2030 și a celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă:

 parteneriate (Partnership)      

„Suntem hotărâți să mobilizăm mijloacele necesare punerii în aplicare a Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030, printr-un parteneriat global revitalizat pentru dezvoltare durabilă, bazat pe un spirit de solidaritate globală consolidat, axat în special pe nevoile celor mai săraci și mai vulnerabili și cu participarea tuturor țărilor, toate părțile interesate și toate persoanele”.

Realizarea ODD-urilor presupune parteneriate dintre guverne, sectorul privat, societatea civilă și cetățeni deopotrivă, pentru a ne asigura că lăsăm generațiilor viitoare o planetă unde viața e mai bună.

Pe parcursul uitimilor 3 ani de activitate Centrul de Informare ONU în parteneriat cu: Organizația Națiunilor Unite din Moldova; Asociația Împotriva Violenței în Familie „Casa Mărioarei”; Asociația Promo-LEX; Centrul Internațional „La Strada”; Muzeul Național de Literatură „Mihail Kogălniceanu”; Direcția Tineret, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova; Inspectoratul Național de Investigații, Inspectoratul General al Poliției (IGP); IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale; Administrația Națională a Penitenciarelor; Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova; Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă; Centrul de Sănătate Prietenos Tinerilor "Neovita"; Centrul Social “Insula Fericirii”; Centrul de nutriţie THEIA din R. Moldova; Agenția pentru Eficiență Energetică; Agenția “Apele Moldovei”; Universitatea Tehnică a Moldovei; Universitatea Pedagogică de Stat “Ion Creangă”; Colegiul de Ecologie; Universitatea de Stat din Tiraspol; Colegiul Tehnologic din Chișinău; Centrul de Excelență  în Industria Ușoară; Liceul Teoretic „I. Creangă”; Școala Profesională nr.7, mun. Chișinău; Școala Profesională nr.5 au organizat conferințe publice, activități educaționale, discuții-dezbateri, ateliere, lecții publice, training-uri cu un impact de sensibilizare a tinerilor și a fiecărui cetățean în parte cu provocările cu care se confruntă comunitatea în contextual global, național și local.

Obiectivele Globale abordează inegalitățile care afectează oamenii pretutindeni în lume. Cooperarea, parteneriatele și solidaritatea, astăzi sunt mai importante ca niciodată în contextul luptei cu #COVID19 și pentru redresarea inegalităților. Infecția COVID19 reprezintă o provocare globală, având consecințe grave cu impact medical, social și economic major în toate țările de pe globul pământesc. În acest context activitatea privind Parteneriate pentru Obiective  are legătură cu alte Obiective de Dezvoltare Durabilă: Obiectivele 3,4,5,16.

Pe măsură ce cazurile de COVID-19 sunt în continuă creștere, Heart17 – o inițiativă globală pentru a contribui la accelerarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale ONU –  a inițiat un model de parteneriat unic pentru sensibilizarea și implicarea tinerilor în prevenire, reacție și recuperare. Accentul se va orienta către modul în care comunitatea globală trebuie să coopereze pentru a sprijini pe cei mai vulnerabili, inclusiv pe cei care sunt afectați de impactul economic și pe rezidenții țărilor în curs de dezvoltare afectate.

Campania despre COVID-19 reflectă Obiectivul 3 pentru Dezvoltare Durabilă, Sănătate și stare de bine, fiind prima dintre multe parteneriate.

La rândul său, Centrul de Informare ONU din cadrul BNRM este un promotor activ în promovarea şi informarea comunității privind Măsurile de protecție împotriva Coronavirusului COVID19,  precum spălatul pe mâini, distanțarea socială și necesitatea de a rămâne acasă, toate acestea fiind critice pentru prevenirea răspândirii COVID-19.

“Importanța folosirii terminologiei corecte cînd comunicăm cu și despre grupurile vulnerabile violărilor de drepturile omului”

“Importanța folosirii terminologiei corecte cînd comunicăm cu și despre grupurile vulnerabile violărilor de drepturile omului” (partea a 2-a)

În contextul celebrării Zilei mondiale a Justiției Sociale și a Zilei Zero Toleranță față de Discriminare, Centrul de Informare ONU #BNRM în parteneriat cu Oficiul ONU pentru Drepturile Omului Moldova  au organizat discuția publică cu participarea  elevilor din cadrul mai multor școli și licee din țară privind importanța folosirii terminologiei corecte când comunicăm cu și despre grupurile vulnerabile violărilor de drepturile omului. În scopul de a contribui la folosirea terminologiei corecte cînd vine vorba despre grupurile subreprezentate, OHCHR a elaborat un Ghid terminologic privind modul în care trebuie de comunicat cu și despre acestea (disponibil la https://www.undp.org/content/dam/unct/moldova/docs/pub/Ghid%20terminologic%20mass-media%20grup.%20vulnerabile%20discriminarii.pdf). 

În cadrul discuției s-au abordat aspectele privind sporirea egalității și combaterea discriminării, tipurile de vulnerabilitate, terminologia corectă privind grupurile vulnerabile. Ulterior, formatoatele Olesea Perean și Tatiana Cernomoriț ofițere naționale pentru drepturile omului au testat cunoștințele tinerilor în ceea ce ține de terminologia corectă în cadrul unui exercițiu practic. A fost expusă expoziția „Înțelege-mă, ascultă-mă” ce cuprinde cărți despre grupurile vulnerabile și combaterea discriminării.

Spre final s-a semnat un acord de colaborare între Biblioteca Națională a Republicii Moldova și Liceul Academic de Arte Plastice "Igor Vieru".

BNRM a făcut donaţie un set de cărţi liceului Liceul Academic de Arte Plastice "Igor Vieru" pentru colaborarea în bază de parteneriat activ pe multiple planuri de interes, în domeniul educațional și cultural prim promovarea lecturii și valorificarea patrimoniului național.

Importanța folosirii terminologiei corecte când comunicăm cu/și despre grupurile vulnerabile violărilor de drepturile omului

Importanța folosirii terminologiei corecte când comunicăm cu/și despre grupurile vulnerabile violărilor de drepturile omului

Una dintre prioritățile activității Oficiul ONU pentru drepturile omului în Moldova este sporirea egalității și combaterea discriminării. Pentru a lupta cu discriminarea prin combaterea stereotipurilor și prejudecăților este absolut necesar ca societatea să folosească limbajul nediscriminator și incluziv.

În acealași timp, pentru a fi pregatiți de a comuncia cu/și despre grupurile vulnerabile este bine ca titularii de drepturi să înțeleagă esența vulnerabilității și să facă diferență între diferite tipuri de vulnerabilitate.

La data de 20 februarie, anual este celebrată Ziua Internațională a Justiției Sociale iar la 1 martie este Ziua Zero Toleranță față de Discriminare.

Pentru a celebra cele două zile internaționale și a ridica gradul de conștientizare a tineretului despre importanța terminologiei nediscriminatorii și inclusive pentru combaterea discriminării Centrul de Informare ONU din cadrul Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova  invită doritorii la discuția publică „Importanța folosirii terminologiei corecte când comunicăm cu/și despre grupurile vulnerabile violărilor de drepturile omului” (ODD 10), dedicată Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.

Obiectivul 10: „Inegalități reduse” are drept scop reducerea inegalităților în cadrul țărilor și în afara acestora.

Acțiunea vine în sprijinul Agendei 2030 de promovare și susținere a celor 17 ODD-uri, care prevăd eradicarea sărăciei și foametei, stabilesc un spectru larg de obiective economice, sociale într-o abordare integrată, bazată pe respectarea drepturilor omului.

Vor fi abordate aspectele:

·         Sporirea egalității și combaterea discriminării

·         Tipurile de vulnerabilitate

·         Terminologia corectă privind grupurile vulnerabile

           Formatoare:

Olesea Perean, Ofițeră pentru drepturile omului, Oficiul ONU pentru drepturile omului
      Tatiana Cernomoriț, Ofițeră națională pentru drepturile omului,   Oficiul ONU pentru drepturile omului

Moderator:

Elena Pintilei, director general al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova.

   Evenimentul va avea loc la 25 februarie 2020, ora 13.00, Sala de Lectură nr. 1, Centrul de Informare ONU, etajul II, blocul central,   (str. 31 August 1989, nr. 78 „A”). 

Conferința pentru știința deschisă a ONU

Conferința pentru știința deschisă a ONU

Cu ocazia Conferinței pentru știința deschisă a ONU, din 19 noiembrie 2019, la sediul ONU de la New York, Biblioteca ONU Dag Hammarskjöld a invitat vorbitorii Conferinței la o masă rotundă închisă, care a avut loc în după-amiaza din 18 noiembrie 2019. Discuția informală cu tema „Spre o știință globală comună” a fost moderată de profesorul Jean-Claude Guédon. S-a concentrat pe „conectarea” infrastructurilor și proceselor, pe identificarea oportunităților de colaborare globală, precum și pe progresele actuale în domeniul științei deschise (OS) și rolul său central în implementarea Agendei ONU 2030. Spiritul constructiv și creativ al discuției a determinat grupul să ajungă la un consens asupra a șase puncte de vedere principale. În discuție a apărut o foaie de parcurs către realizarea unei științe globale. Mai mulți dintre participanți au adus, de asemenea, patru perspective semnificative.

Dacă doriiți să aruncați o privire mai atentă la prezentări, vă încurajăm să faceți acest lucru.

Vă invităm, de asemenea, să luați notă de documentul rezultat care a fost creat cu contribuția tuturor vorbitorilor, pe baza unei mese rotunde, precum și a prezentărilor la conferință:

http://research.un.org/conferences/OpenScienceOutcome

Dorim să vă informăm că înregistrările de sesiune, diapozitivele de prezentare, mesajele video și fotografiile primei Conferințe științifice deschise a ONU, care a avut loc la sediul ONU pe 19 noiembrie 2019, sunt acum disponibile pe site-ul conferinței:

http://research.un.org/conferences/media

 

https://library.un.org/

Lecția publică cu tematica „Egalitatea – precondiție pentru o viață mai bună"

 Lecția publică cu tematica „Egalitatea – precondiție pentru o viață mai bună" (ODD 5)

La 24 octombrie Organizația Națiunilor Unite (ONU) sărbătoreşte cea de-a 74-a aniversare. ONU a fost fondată în 1945, pe ruinele celui de-al doilea război mondial, pentru a menţine pacea şi securitatea internaţională, pentru a dezvolta relaţii de prietenie între naţiuni şi a promova progresul social, un nivel de trai mai bun şi drepturile omului. Astăzi, la 74 de ani de la fondare, ONU are 193 de state membre, R. Moldova fiind de 27 de ani în această familie.

În contextul Zilei Organizației Națiunilor Unite, Centrul de Informare ONU din cadrul Bibliotecii Naționale a Republicii de comun acord cu #OficiulONUpentruDrepturileOmuluiMoldovaa au organizat lecția publică și expoziția de carte cu tematica „Egalitatea – precondiție pentru o viață mai bună" (ODD 5), dedicată Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.

Obiectivul 5: „Egalitate de gen - Realizarea egalității de gen şi împuternicirea tuturor femeilor şi a fetelor” are drept scop eliminarea reală a fenomenului discriminării bazate pe gen și prevenirea violenței împotriva femeilor și fetelor, iar drepturile femeilor să fie realizate pe deplin.

Acțiunea vine în sprijinul Agendei 2030 de promovare și susținere a celor 17 ODD-uri, care prevăd eradicarea sărăciei și foametei, stabilesc un spectru larg de obiective economice, sociale într-o abordare integrată, bazată pe respectarea drepturilor omului.

Evenimentul a fost deschis de excelenţa sa, #SimonSpringett, noul Coordonator Rezident (CR) desemnat al Organizației Națiunilor Unite (ONU) din Moldova.

„Egalitatea este un aspect de urgență pentru noi, este o datorie morală și importantă pentru fiecare dintre noi.

 Republica Moldova a parcurs o cale lungă în această direcție și multe lucruri au fost realizate, dar încă multe urmează a fi făcute și pot fi făcute. Și noi cu toții trebuie să ne asigurăm că femeile pot accesa și exercita puterea în luarea deciziilor și la fel să lucrăm împreună pentru a reduce acest decalaj între aplicarea economică dintre femei și bărbați.

… O discuție precum o avem astăzi aici este o modalitate foarte bună de a marca calea spre asigurarea calității de gen încontinuu și pentru asumarea angajamentului de către noi toți de a asigura și de a avea în țară egalitatea de gen deplină …” a menționat excelența sa.

Facilitatorul lecției publice, Olesea Perean, coordonatoare națională în domeniul drepturilor omului, Oficiul ONU pentru drepturile omului,  a întreținut o lecție interactivă, abordănd aspectele:

1.      Rolul femeii de-a lungul istoriei;

2.      Stereotipurile care afectează statutul femeii;

3.      Domeniile in care femeile sunt defavorizate;

4.      Modalitățile de depășire a stereotipurilor si prejudecăților de gen pentru a trăi o viata mai bună.

Moderator:

 Elena Pintilei, director general al Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova.

O persoană obișnuită din Europa își pierde doi ani din viață din cauza poluării aerului

O persoană obișnuită din Europa își pierde doi ani din viață din cauza poluării aerului

Persoana obișnuită care trăiește în Europa își pierde doi ani din viață pentru efectele asupra sănătății respirației aerului poluat, potrivit unui raport publicat în European Heart Journal pe 12 martie.

De asemenea, raportul estimează că aproximativ 800.000 de oameni mor prematur în Europa pe an din cauza poluării aerului, sau aproximativ 17% din cele 5 milioane de decese din Europa anual. Multe dintre aceste decese, cuprinse între 40 și 80% din total, se datorează efectelor poluării aerului care nu au nicio legătură cu sistemul respirator, ci sunt mai degrabă atribuite bolilor de inimă și accidentelor vasculare cerebrale cauzate de poluanții atmosferici din fluxul sanguin, scriu cercetătorii.

„Expunerea cronică la niveluri sporite de particule fine afectează funcția vasculară, care poate duce la infarct miocardic, hipertensiune arterială, accident vascular cerebral și insuficiență cardiacă”, scriu cercetătorii.

Estimarea lor depășește dublarea estimării anterioare a Organizației Mondiale a Sănătății privind decesele precoce din cauza poluării aerului.

„Pentru a pune acest lucru în perspectivă, aceasta înseamnă că poluarea aerului provoacă mai multe decese suplimentare pe an decât fumatul de tutun”, a declarat pentru Guardian Thomas Münzel, cardiolog în Mainz, Germania și unul dintre autorii studiului: „Fumatul este de evitat, dar poluarea aerului nu este.”

Cercetătorii remarcă faptul că poluarea aerului, cauzată de arderea combustibililor fosili, ar putea fi rapid atenuată prin trecerea la surse de energie curată și regenerabilă. Acest switch ar „reduce substanțial pierderea speranței de viață din cauza poluării aerului”, scrie ei.

Rapoartele anterioare au estimat că poluarea aerului ia un an din durata medie a duratei de viață la nivel mondial și că scăderea acesteia este suficientă pentru a se potrivi cu nivelurile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății ar fi echivalentul eradicării cancerului de sân și de plămâni la nivel global în termeni de viață. Poluarea aerului a cunoscut o creștere globală, crescând cu 8% doar în ultimii cinci ani.

 India are cel mai ridicat nivel de poluare cu particule mici (PM2.5) la nivel global, potrivit OMS, și găzduiește 16 dintre cele 30 de orașe cele mai poluate din lume. Un raport Lancet din 2018 a constatat că poluarea aerului din India provoacă aproximativ 1,2 milioane de decese timpurii pe an.

În timp ce India este națiunea cea mai poluată, europenii sunt expuși la mai multe poluări ale aerului decât media globală. Dar expunerea nu este distribuită uniform pe continent. Cercetările anterioare au demonstrat că țările din Europa de Est produc mult mai multă poluare a aerului decât cele din Europa de Vest, datorită mai multor dependențe de centralele electrice pe cărbune pentru a genera energie electrică, utilizarea mai mare a sobelor de lemn și a cărbunelui pentru încălzire și mai puține politici de atenuare a poluării în general.

Şi militarii prin contract pot beneficia de concediu paternal de 14 zile

Şi militarii prin contract pot beneficia de concediu paternal de 14 zile

Începând cu 1 ianuarie 2019, bărbaţii care îndeplinesc serviciul militar prin contract pot beneficia de concediu paternal.

Amendamentele la legislaţie, care au făcut posibilă garantarea dreptului bărbaţilor care îndeplinesc serviciul militar prin contract la concediu paternal, au fost elaborate cu sprijinul Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Sprijinul a fost acordat în cadrul proiectului „Suport pentru reforma sectorului de securitate în Republica Moldova”, finanţat de Ministerul apărării și PNUD.

„Amendamentele respective au fost operate cu scopul de a asigura echitatea socială şi excluderea tratamentului discriminatoriu faţă de militarii prin contract care au copii nou-născuţi”, afirmă Vladimir Iliev, Secretar de stat al Ministerului Apărării.

Această veste l-a bucurat mult pe căpitanul Alexandru Gancearuc, de la Centrul de comunicaţii şi informatică al Marelui Stat Major al Armatei Naţionale.

Alexandru a devenit pentru prima dată tată în mai anul curent şi a beneficiat de cele 14 zile de concediu paternal imediat după naşterea fiului: „Am asistat la naştere, a fost o experienţă deosebită. Din prima clipă când mi-am ţinut copilul în braţe, am simţit nevoia să fiu cât mai mult timp alături de el, să îl protejez.”

Timp de două săptămâni, Alexandru s-a axat doar pe îngrijirea bebeluşului:

„Aceste 14 zile par foarte scurte, însă sunt suficiente pentru a crea o primă legătură cu copilul.

Mi-am dorit ca fiul să îmi audă vocea din primele momente, să mă recunoască, să aibă încredere în mine”, spune militarul, strângându-l pe Alexandru „cel mic” la piept şi legănându-l cu îndemânare.

„Amendamentele respective au fost operate cu scopul de a asigura echitatea socială şi excluderea tratamentului discriminatoriu faţă de militarii prin contract care au copii nou-născuţi”, afirmă Vladimir Iliev, Secretar de stat al Ministerului Apărării.

Până la 1 ianuarie 2019, militarii prin contract erau nevoiţi să utilizeze concediul anual obligatoriu sau cel pe motive familiale, care se acordă pentru soluţionarea problemelor sociale şi de trai stringente, în special a celor legate de ocrotirea sănătăţii, pentru îndeplinirea datoriilor de familie, precum şi din alte motive

întemeiate. Totuşi, durata acestuia din urmă nu poate depăşi 10 zile calendaristice pe an. Astfel, dacă îşi epuiza concediul anual obligatoriu, precum şi concediul pe motive familiale, militarul era privat de posibilitatea de a participa la îngrijirea copilului nou-născut în primele zile de viaţă ale acestuia.

Acum, militarii sunt încurajaţi să profite de dreptul lor la concediu de paternitate, asigurarea concilierii vieţii profesionale cu cea de familie a militarilor şi angajaţilor civili din instituţia apărării fiind una din priorităţile conducerii Ministerului Apărării.

Unul din documentele strategice care încorporează acest obiectiv este Programul naţional de implementare a Rezoluţiei 1325 a Consiliului de Securitate al ONU privind Femeile, Pacea şi Securitatea pentru anii 2018-2021 şi Planul de acţiuni cu privire la punerea în aplicare a acestuia, care au fost elaborate cu asistenţa Organizaţiei Naţiunilor Unite.

În aprilie 2016 a fost adoptată Legea nr. 71, potrivit căreia pentru prima dată taţii pot beneficia de un concediu de paternitate de 14 zile, plătit din fondul de asigurări sociale.

ONU, în parteneriat cu organizaţiile societăţii civile, a pledat pentru adoptarea acestei legi. ONU a mai susţinut Guvernul Republicii Moldova la elaborarea Strategiei pentru asigurarea egalităţii între femei şi bărbaţi în Republica Moldova pe anii 2017-2021 şi va continua să sprijine integrarea dimensiunii de gen şi abilitarea femeilor în domeniile-cheie de dezvoltare din ţară.

Potrivit Studiului privind utilizarea timpului, efectuat de Biroul Naţional de Statistică cu sprijinul ONU, 6 din 10 femei sunt implicate zilnic în activităţi de îngrijire a copiilor, comparativ cu doar 4 din 10 bărbaţi.

Iată de ce e nevoie de eforturi comune pentru a obţine o egalitate de gen efectivă şi o partajare mai echitabilă a responsabilităţilor familiale.

„Prin concediul paternal, majoritatea bărbaţilor îşi asumă rolul de taţi în mod natural şi astfel ei vor fi mai mult prezenţi în viaţa copiilor lor de la început şi pe parcursul următorilor ani de dezvoltare a acestora. Acest concediu contribuie şi la echilibrul familial prin împărţirea rolurilor şi a responsabilităţilor dintre cei doi părinţi, dar şi la echilibrul emoţional al copilului. Este perioada când cel mic te cunoaşte şi învaţă să aibă încredere în tine, iar tu te redescoperi, te reinventezi şi afli de cât de multe lucruri eşti capabil”, consideră Alexandru Gancearuc.