joi, 19 iunie 2025

Ziua Mondială a Refugiaților

 

 Ziua Mondială a Refugiaților 

A deveni refugiat nu este niciodată o alegere. Dar modul în care răspundem este... (Antonio Guterres, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite)

Pe data de 20 iunie 2025, Ziua Mondială a Refugiaților, marcată sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, este un apel puternic la acțiune și empatie într-o perioadă de incertitudine globală.

Cu un număr record de persoane strămutate forțat și ajutorul umanitar amenințat, tema acestui an „Solidaritate cu refugiații” ne îndeamnă să luăm măsuri semnificative pentru a-i sprijini pe cei forțați să fugă din cauza conflictelor, violenței sau persecuțiilor, subliniind importanța acțiunilor de sprijin și protecție a drepturilor lor, conform site-lui  www.un.org.


Ziua Mondială a Refugiaților este un moment de recunoaștere a curajului și rezilienței refugiaților, precum și de susținere a găsirii unor soluții durabile pentru strămutarea lor. Este o oportunitate de a sublinia beneficiile primirii refugiaților, inclusiv întărirea societăților, încurajarea inovației și construirea unor comunități incluzive. Prin acțiuni colective, se reafirmă faptul că refugiații nu sunt uitați, nu sunt singuri și nu sunt lipsiți de speranță. 

 Ziua Mondială se focusează pe centrarea vocilor refugiaților: ascultați și împărtășiți poveștile personale ale refugiaților, recunoscându-le puterea, curajul și identitățile multiple dincolo de strămutare; construirea unor comunități incluzive: crearea unor medii primitoare în care refugiații să poată forma conexiuni, să găsească oportunități și să contribuie în mod semnificativ; colaborarea de a lucra împreună pentru pace și soluții: susținerea dreptului de a căuta siguranță, susținerea rezolvării conflictelor și sprijinirea unui viitor pe termen lung și sustenabil pentru populațiile strămutate; sprijinirea celor care rămân și își desfășoară activitatea: sprijinirea ONU și a lucrătorilor săi umanitari care continuă să servească în cele mai dificile condiții, asigurându-se că ajutorul vital ajunge la cei aflați în nevoie.

Ziua Mondială a Refugiatului se celebrează anual pe 20 iunie, conform Rezoluției 55/76 a Adunării Generale a Națiunilor Unite din 4 decembrie 2000. Această zi a fost stabilită pentru a marca aniversarea a 50 de ani de la Convenția din 1951 privind statutul refugiaților și pentru a crește gradul de conștientizare despre situația dificilă a refugiaților din întreaga lume, notează  www.un.org.

Refugiații se numără printre cele mai vulnerabile persoane de pe mapamond. Convenția privind statutul refugiaților din 1951 și Protocolul său din 1967 îi ajută să se protejeze. Acestea sunt singurele instrumente juridice globale care acoperă în mod explicit cele mai importante aspecte ale vieții unui refugiat. Conform prevederilor lor, refugiații merită, cel puțin, aceleași standarde de tratament de care se bucură alți cetățeni străini dintr-o anumită țară și, în multe cazuri, același tratament ca și cetățenii țării.

Convenția din 1951 conține o serie de drepturi și subliniază, de asemenea, obligațiile refugiaților față de țara gazdă. Piatra de temelie a Convenției din 1951 este principiul nereturnării. Conform acestui principiu, un refugiat nu ar trebui să fie returnat într-o țară în care se confruntă cu amenințări grave la adresa vieții sau libertății sale. Această protecție nu poate fi solicitată de refugiații care sunt considerați în mod rezonabil un pericol pentru securitatea țării sau care, fiind condamnați pentru o infracțiune deosebit de gravă, sunt considerați un pericol pentru comunitate.

Unele drepturi fundamentale, inclusiv dreptul de a fi protejat împotriva returnării, se aplică tuturor refugiaților. Un refugiat devine titular al altor drepturi cu cât rămâne mai mult timp în țara gazdă, ceea ce se bazează pe recunoașterea faptului că, cu cât rămâne mai mult timp ca refugiat, cu atât are nevoie de mai multe drepturi.


Potrivit cursei https://igm.gov.md, de Ziua Mondială a Refugiatului, Inspectoratul General pentru Migrare exprimă sincera admirație pentru persoanele care au curajul și cred într-un nou început. Instituirea sistemului de azil în Republica Moldova, acum mai bine de două decenii, confirmă dedicarea țării noastre principiilor umanitare fundamentale și solidarității cu cei aflați în situații de vulnerabilitate. Între timp, Republica Moldova a parcurs un drum semnificativ în consolidarea cadrului juridic și instituțional, aliniindu-se la standardele internaționale recunoscute în domeniul protecției refugiaților și apatrizilor.

Astăzi, în sistemul de azil al Republicii Moldova sunt înregistrate 2 514 persoane, dintre care 207 persoane cu statut de refugiați (Ucraina-1), 421 de beneficiari de protecție umanitară (Ucraina-189), 1 886 de persoane solicitante de azil - în proces de examinare (Ucraina -1 363).

Totodată, în perioada 1 martie 2023 – 20 iunie 2024, în sistemul informațional al Inspectoratului General pentru Migrație privind protecția temporară s-au preînregistrat în total 62 461 persoane. Au fost eliberate 51 063 buletine de identitate ale beneficiarilor de protecție temporară, inclusiv 14 133 pentru minori. Echipa Mobilă a eliberat în această perioadă 370 de buletine de identitate beneficiarilor de protecție temporară.

Pentru mai multe informații accesați: https://igm.gov.md/celebram-ziua-mondiala-a-refugiatului/

 

Sursele foto: www.un.org  
https://igm.gov.md

marți, 17 iunie 2025

18 iunie - Ziua Internațională pentru Combaterea Discursului Instigator la Ură

 

18 iunie - Ziua Internațională pentru Combaterea Discursului Instigator la Ură

 

Dragă comunitate! Tema Zilei Internaționale pentru Combaterea Discursului Instigator la Ură din anul acesta, 2025, este Discursul instigator la ură și Inteligența Artificială.
 „Astăzi, așa cum ne amintește tema acestui an, discursul instigator la ură se răspândește mai repede și mai departe ca niciodată, amplificat de Inteligența Artificială. Algoritmii părtinitoare și platformele digitale răspândesc conținut toxic și creează noi spații pentru hărțuire și abuz”, menționează  Secretarul General al ONU, António Guterres.


Potrivit site-lui https://www.un.org, efectul devastator al urii nu este nimic nou, dar amploarea și impactul acesteia au crescut odată cu noile tehnologii de comunicare, făcând din discursul instigator la ură un instrument frecvent pentru răspândirea ideologiilor divizive la nivel global. Dacă nu este controlat, discursul instigator la ură subminează pacea și dezvoltarea prin alimentarea conflictelor și a încălcărilor drepturilor omului. Națiunile Unite au mobilizat de mult timp eforturi împotriva urii pentru a apăra drepturile omului și a promova statul de drept, recunoscând impactul discursului instigator la ură în domenii precum consolidarea păcii, egalitatea de gen și sprijinul pentru tineri.
Strategia și Planul de acțiune al ONU privind discursul instigator la ură definesc discursul instigator la ură ca fiind o comunicare care atacă sau discriminează persoane sau grupuri pe baza factorilor de identitate precum religia, etnia sau genul, deși o definiție legală universală este încă în discuție. În ciuda provocărilor reprezentate de discursul instigator la ură online, guvernele, societatea civilă și indivizii continuă să dezvolte strategii pentru a-l combate eficient.
Planul de acțiune subliniază rolul vital al parteneriatelor care implică companii de tehnologie și de social media, în special utilizarea inteligenței artificiale, în abordarea discursului instigator la ură. Deși inteligența artificială oferă instrumente valoroase pentru avertizarea timpurie și prevenirea conflictelor, aceasta prezintă și riscuri dacă nu este guvernată de garanțiile drepturilor omului. Ca răspuns, statele membre au prioritizat guvernanța inteligenței artificiale prin intermediul Pactului digital global și și-au reiterat angajamentul de a combate discursul de ură online, conform sursei https://www.un.org.
A te opune discursului instigator la ură poate fi intimidant, mai ales atunci când acesta apare în conversațiile noastre de zi cu zi sau la locul de muncă. Teama de escaladarea situației sau reacția negativă îi poate împiedica pe oameni să se pronunțe împotriva discursului instigator la ură. Cu toate acestea, tăcerea poate permite cuvintelor și atitudinilor dăunătoare să prindă rădăcini.

În iulie 2021, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție privind „promovarea dialogului interreligios și intercultural și a toleranței în combaterea discursului instigator la ură”. Rezoluția recunoaște necesitatea combaterii discriminării, xenofobiei și discursului instigator la ură și solicită tuturor actorilor relevanți, inclusiv statelor, să își intensifice eforturile pentru a aborda acest fenomen, în conformitate cu dreptul internațional al drepturilor omului.

Rezoluția a proclamat ziua de 18 iunie drept Ziua Internațională pentru Combaterea Discursului Instigator la ură, bazându-se pe Strategia și Planul de Acțiune al ONU privind Discursul Instigator la ură, lansate la 18 iunie 2019.

Cu toții avem datoria morală de a ne exprima ferm împotriva cazurilor de discurs instigator la ură și de a juca un rol crucial în combaterea acestui flagel!

Sursa foto: https://www.un.org