Se afișează postările cu eticheta Drepturile Omului. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Drepturile Omului. Afișați toate postările

joi, 21 decembrie 2023

Atelier pentru tineri „Drepturile Omului pentru Coeziune Socială şi Pace Durabilă”

 Atelier pentru tineri Drepturile Omului pentru Coeziune Socială şi Pace Durabilă

În contextul celebrării celei de-a 75-a aniversare a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului şi cu scopul de a ridica gradul de conștientizare a tineretului despre importanța promovării drepturilor omului şi egalității de gen, Centrul de Informare ONU din cadrul Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova în parteneriat cu UN Human Rights Moldova,  Oficiul ONU pentru drepturile omului în Moldova s-a organizat atelierul pentru tineri Drepturile Omului pentru Coeziune Socială şi Pace Durabilă.

      

Evenimentul vine în sprijinul Agendei 2030 de promovare și susținere a celor 17 ODD- uri, care prevăd eradicarea sărăciei și foametei, stabilesc un spectru larg de obiective economice, sociale într-o abordareintegrată, bazată pe respectarea drepturilor omului.

Cu cuvânt de salut a venit dna Elena Pintilei, Director General BNRM.

Formatorul atelierului: Nicola Petrovski - Coordonatorul Proiectului Coeziunea socială pentru o pace durabilă, Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, împreună cu tinerii: elevii de la Liceul Teoretic "Gheorghe Asachi", Centrul de Excelenţă în Construcţii, Școala Profesională nr.5 din mun. Chișinău, au discutat despre rolul Oficiului ONU pentru Drepturile Omului în Moldova, despre proiectul internațional axat pe construirea păcii durabile și incluzive și a coeziunii sociale pe ambele maluri ale râului Nistru, urmat de vizionarea unui spot video despre picturile murale realizare de artiști din Tiraspol și Chișinău. 
Elevii au avut, de asemenea, șansa de a juca un test privind drepturile omului și de a afla mai multe despre motivul pentru care sărbătorim 10 decembrie - Ziua Drepturilor Omului.

Formatorul Andrei Trubceac - Ofițer de proiect pentru consolidarea păcii, Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului a pus la discuţie elementele coeziunii sociale, îmbunătăţirea aspectelor legate de drepturile omului şi egalitatea de gen în procesul de soluţionare a conflictului transnistrean.
Atelierul s-a desfășurat în limbile română și engleză.
 
Ziua de 10 decembrie 2023 marchează cea de-a 75-a aniversare a Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului.

Declaraţia a fost proclamată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la Paris la 10 decembrie 1948 şi stabileşte, pentru prima dată, drepturile fundamentale ale omului care trebuie protejate universal. Redactată în peste 500 de limbi, declaraţia este cel mai tradus document din lume.

Astăzi aproape toate naţiunile lumii sunt membre ONU, în total 193 de state.

duminică, 12 februarie 2023

Actualizarea conţinutului UNiLibrary februarie 2023

 Actualizarea conţinutului UNiLibrary februarie 2023

𝑇𝑖𝑡𝑙𝑢 𝑟𝑒𝑐𝑜𝑚𝑎𝑛𝑑𝑎𝑡
𝑺𝒊𝒕𝒖𝒂𝒕̦𝒊𝒂 𝒆𝒄𝒐𝒏𝒐𝒎𝒊𝒄𝒂̆ 𝒎𝒐𝒏𝒅𝒊𝒂𝒍𝒂̆ 𝒔̦𝒊 𝒑𝒆𝒓𝒔𝒑𝒆𝒄𝒕𝒊𝒗𝒆𝒍𝒆 2023
Lumea continuă să se confrunte cu crize multiple, interconectate, cu o criză alimentară și energetică exacerbată de războiul din Ucraina, cu o inflație record, declanșând o criză a costului vieții.

Țările în curs de dezvoltare au probleme cu costurile importurilor, iar o criză climatică continuă să facă ravagii în cele mai vulnerabile țări. Pe fondul înăspririi monetare, al consumului redus și al investițiilor private, cheltuielile guvernamentale judicioase vor rămâne esențiale pentru direcționarea redresării economice la nivel mondial. Situația și perspectivele economice mondiale 2023 vor sublinia imperativul măsurilor fiscale de susținere şi pentru a stimula creșterea și a accelera progresul în ODD.
Obiectivele de dezvoltare durabilă:
8 - Muncă decentă și creștere economică
9 - Industrie, inovare și infrastructură
10 - Inegalități reduse
Subiecte conexe: Dezvoltare economică și socială; Comerț Internațional și Finanțe; Sănătate publică

Detalii: https://bit.ly/3lwURCR

𝐿𝑎𝑛𝑠𝑎̆𝑟𝑖 𝑛𝑜𝑖
𝑷𝒓𝒊𝒗𝒊𝒓𝒆 𝒅𝒆 𝒂𝒏𝒔𝒂𝒎𝒃𝒍𝒖 𝒖𝒎𝒂𝒏𝒊𝒕𝒂𝒓𝒂̆ 𝒈𝒍𝒐𝒃𝒂𝒍𝒂̆ 2023

Global Humanitarian Overview 2023 este un instantaneu al tendințelor globale care au condus la creșterea nevoilor umanitare în 2023, o analiză din 2022 și o imagine de ansamblu asupra locurilor în care sistemul funcționează mai bine pentru a-i ajuta pe cei afectați de crize. Global Humanitarian Overview (GHO) este cea mai cuprinzătoare, autorizată și bazată pe dovezi de evaluare a nevoilor umanitare. Prin planuri care acordă prioritate celor mai nevoiași, își propune să combată foamea, bolile ucigașe, violența bazată pe gen și strămutarea.

Obiectivele de dezvoltare durabilă:
3 - Sănătate și stare de bine
8 - Muncă decentă și creștere economică
16 - Pace, Justiție și Instituții Puternice
Subiecte conexe: Dezvoltare economică și socială; Drepturile Omului și Refugiații

Detalii: https://bit.ly/3xnniG1

𝑹𝒂𝒑𝒐𝒓𝒕𝒖𝒍 𝒈𝒍𝒐𝒃𝒂𝒍 𝒑𝒓𝒊𝒗𝒊𝒏𝒅 𝒕𝒓𝒂𝒇𝒊𝒄𝒖𝒍 𝒅𝒆 𝒑𝒆𝒓𝒔𝒐𝒂𝒏𝒆 2022
Raportul global al UNODC din 2022 privind traficul de persoane este al șaptelea de acest fel mandatat de Adunarea Generală prin Planul global de acțiune al Națiunilor Unite pentru combaterea traficului de persoane din 2010. Această ediție a Raportului global oferă un instantaneu al tiparelor și fluxurilor de trafic detectate în timpul pandemiei de COVID-19. Acesta acoperă 141 de țări și oferă o imagine de ansamblu asupra răspunsului la traficul de persoane la nivel global, regional și național, prin analiza cazurilor de trafic detectate între 2018 și 2021. Un accent major al acestei ediții a Raportului este pe tendințele de detecție și condamnări. care arată schimbări importante în comparație cu tendințele istorice de când UNODC a început să col
ecteze date în 2003.
Obiectivele de dezvoltare durabilă:
5 - Egalitate de gen
 8 - Muncă decentă și creștere economică
16 - Pace, Justiție și Instituții Puternice
Subiecte conexe: Droguri, criminalitate și terorism; Drept internațional și justiție

Detalii: https://bit.ly/3HXVQ6I

𝑹𝒂𝒑𝒐𝒓𝒕𝒖𝒍 𝒕̦𝒂̆𝒓𝒊𝒍𝒐𝒓 𝒄𝒆𝒍 𝒎𝒂𝒊 𝒑𝒖𝒕̦𝒊𝒏 𝒅𝒆𝒛𝒗𝒐𝒍𝒕𝒂𝒕𝒆 2022
Ţările cel mai puțin dezvoltate (LDC), care poartă cea mai mică responsabilitate istorică pentru schimbările climatice, se află pe linia întâi a crizei climatice. Raportul evidențiază strategiile și politicile de dezvoltare pe care trebuie să le implementeze pentru a atinge obiectivele ambițioase la care s-au angajat. Nicăieri nu este nevoie de o „tranziție energetică justă” mai puternică decât în ​​țările cel mai puțin dezvoltate, dar Raportul arată că, în ciuda acestei realități dure, sprijinul internațional pentru adaptarea și dezvoltarea durabilă a țărilor cel mai puțin dezvoltate a fost remarcabil sub ceea ce este necesar, atât în ​​ceea ce privește finanțarea pentru climă, cât și de acces la tehnologii curate. Rapoartele solicită comunității internaționale să fie conștientă de constrângerile instituționale și de capacitate care creează posibilități de adaptare incorectă în țările cel mai puțin dezvoltate și să sporească asistența direcționată pentru țările cel mai puțin dezvoltate, în conformitate cu nevoia acestora de tratament special și diferențiat.

Obiectivele de dezvoltare durabilă:
9 - Industrie, inovare și infrastructură
13 – Acţiunea asupra climei
17 - Parteneriate pentru obiective
Subiecte conexe: Dezvoltare economică și socială; Mediul și schimbările climatice; Comerț Internațional și Finanțe

Detalii: https://bit.ly/3E1z8K2

​​𝑹𝒂𝒑𝒐𝒓𝒕𝒖𝒍 𝒔𝒐𝒄𝒊𝒂𝒍 𝒎𝒐𝒏𝒅𝒊𝒂𝒍 2023
Raportul adoptă o abordare a ciclului de viață a procesului de îmbătrânire. Raportul analizează situația persoanelor în vârstă, abordând în același timp legăturile dintre îmbătrânirea populației și obiectivele de dezvoltare durabilă selectate, cu accent pe angajamentul Agendei 2030 de a nu lăsa pe nimeni în urmă, de a promova îmbătrânirea echitabilă și incluzivă. Raportul analizează, de asemenea, Covid-19 și consecințele acestuia, iar efectele sale sunt abordate în toate capitolele. Raportul folosește o perspectivă socială și extinde analiza privind aspectele sociale ale îmbătrânirii, inclusiv implicațiile sale asupra sărăciei și inegalității, asistenței medicale și îngrijirii pe termen lung.

Obiectivele de dezvoltare durabilă:
TOATE Obiectivele de dezvoltare durabilă
Subiecte conexe: Dezvoltare economică și socială; Populație și demografie; Femeile și problemele de gen

Detalii: https://bit.ly/3YB3AT0

𝑹𝒂𝒑𝒐𝒓𝒕𝒖𝒍 𝒑𝒓𝒊𝒗𝒊𝒏𝒅 𝒅𝒆𝒇𝒊𝒄𝒊𝒕𝒖𝒍 𝒅𝒆 𝒆𝒎𝒊𝒔𝒊𝒊 2022
În fiecare an, efectele negative ale schimbărilor climatice devin mai intense, aduc mai multă mizerie și durere sutelor de milioane de oameni de pe tot globul.

Raportul din acest an ne spune că NDC-urile necondiționate indică o creștere cu 2,6°C a temperaturilor până în 2100, cu mult peste obiectivele Acordului de la Paris. Pentru a ajunge pe calea limitării încălzirii globale la 1,5°C, ar trebui să reducem cu 45% din emisiile actuale de gaze cu efect de seră până în 2030. Pentru 2°C, ar trebui să reducem cu 30%. Acest raport ne spune cum să facem o astfel de transformare. Se analizează în profunzime schimbările necesare în furnizarea de energie electrică, industrie, transport, clădiri și sisteme alimentare. Se analizează modul de reformare a sistemelor financiare, astfel încât aceste transformări urgente să poată fi finanțate în mod adecvat. . În fiecare an, ele devin din ce în ce mai mult o problemă de aici și acum, precum și un avertisment asupra consecințelor mai dure care urmează. Suntem într-o urgență climatică. Și totuși, așa cum arată Raportul UNEP privind deficitul de emisii 2022, națiunile amână.
Obiectivele de dezvoltare durabilă:
3 - Sănătate și stare de bine
11 - Orașe și comunități durabile
13 – Acţiunea asupra climei
Subiecte conexe: Mediu și schimbări climatice; sănătate Publică

Detalii: https://bit.ly/3ltsGFc

𝑴𝒂𝒏𝒖𝒂𝒍 𝒅𝒆 𝒔𝒕𝒂𝒕𝒊𝒔𝒕𝒊𝒄𝒂̆ 𝑼𝑵𝑪𝑻𝑨𝑫 2022
Această publicație oferă o gamă largă de statistici și indicatori relevanți pentru analiza comerțului internațional, investițiilor și dezvoltării.

Manualul UNCTAD (Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare) de Statistică a fost lansat pentru prima dată în 1967. În ultimii 50 de ani, manualul a evoluat pentru a încorpora noi statistici și pentru a se asigura că cititorii au acces la cele mai bune informații posibile disponibile. Ediția din 2021 a Manualului continuă în această tradiție de excelență și inovație. Ca și în anii precedenți, această ediție prezintă estimări „prevăzute în prezent” pentru comerțul total de mărfuri, comerțul total cu servicii și PIB.
Obiectivele de dezvoltare durabilă:
1- Fără sărăcie
8 - Muncă decentă și creștere economică
10 - Inegalități reduse
Subiecte conexe: Dezvoltare economică și socială; Comerț Internațional și Finanțe; Populația și demografia

Detalii: https://bit.ly/3XjSUqQ

marți, 1 martie 2022

30 de ani de la aderarea Republicii Moldova la Organizaţia Naţiunilor Unite

30 de ani de la aderarea Republicii Moldova la Organizaţia Naţiunilor Unite

 

La data de 2 martie 2022 se împlinesc 30 de ani de la aderarea Republicii Moldova la Organizaţia Naţiunilor Unite. Această decizie a avut semnificaţia recunoaşterii independenţei Republicii Moldova pe plan internaţional.


Republica Moldova a devenit membru ONU pe data de 2 martie 1992, odată cu adoptarea de către Adunarea Generală ONU a Rezoluţiei A/RES/46/223.

Fiind un forum universal de dezbatere a problemelor globale, Republica Moldova acordă o importanţă deosebită rolului ONU în promovarea democraţiei şi a drepturilor omului, menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, dezvoltarea economică şi socială, respectarea principiilor  dreptului internaţional şi a supremaţiei legii.

Un rol important în promovarea intereselor şi priorităţilor naţionale în cadrul ONU îl au misiunile ţării noastre acreditate pe lângă organizaţie şi Oficiile sale la New YorkGeneva şi Viena, precum şi în alte capitale unde îşi au sediul mai multe agenţii specializate ONU, fonduri şi programe.

În calitate de membru ales al unor importante organe elective ale ONU, precum Consiliul Economic şi Social, Consiliile Executive ale PNUD/UNFPA/UNOPS/UNICEF, Consiliul Drepturilor Omului, etc., ţara noastră a  participat plenar la eforturile multilaterale orientate spre rezolvarea problemelor internaţionale cu caracter economic, social, cultural sau umanitar şi promovarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. 

Imediat după aderarea Republicii Moldova la familia ONU, mai multe din aceste agenţii, fonduri şi programe şi-au deschis, cu acordul Guvernului RM, oficii în ţară în vederea susţinerii activităţilor de promovare a democraţiei, bunei guvernări, prosperităţii, drepturilor omului şi consolidarea unui stat de drept modern şi european.

ONU în Moldova este un partener cheie, care susține procesul de naționalizare și implementare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Sistemul ONU a oferit susținere Republicii Moldova în procesul de adaptare a Agendei 2030 la contextul țării, fapt care implică stabilirea unui sistem de raportare și evaluare a progresului  de realizare  a fiecărui obiectiv relevant pentru Moldova.

Organizaţia Naţiunilor Unite a fost fondată după cel de-al doilea război mondial, în 1945, fundamentată pe principiile consfinţite în Carta ONU , în scopul menţinerii păcii şi securităţii internaţionale, promovării bunăstării şi drepturilor omului.

Actualmente organizaţia cuprinde 193 de state membre care participă la abordarea şi identificarea soluţiilor pentru problemele globale într-un cadru internaţional unic de dialog şi cooperare. Organele principale ale ONU sunt: Adunarea GeneralăConsiliul de Securitate, Consiliul Economic şi Social (ECOSOC) şi Curtea Internaţională de Justiţie.

Mandatul ONU cuprinde o serie largă de domenii precum: desfăşurarea operaţiunilor de menţinere a păcii, prevenirea conflictelor şi oferirea asistenţei umanitare, activităţi operaţionale pentru dezvoltare ş.a. De asemenea, organizaţia oferă o platformă globală de abordare şi luare a deciziilor asupra provocărilor cu care se confruntă comunitatea internaţională precum dezvoltarea durabilă, schimbările climaterice, contracararea terorismului, dezarmarea, bunăstarea populaţiei, promovarea democraţiei şi a drepturilor omului ş.a.  

Republica Moldova a aderat la ONU la 2 martie 1992, în ziua în care a fost declanşat războiul de pe Nistru.

Rezoluția Consiliului de Securitate cu recomandarea de a admite Republica Moldova în Organizația Națiunilor Unite a fost votată de Adunarea Generală unanim pe data de 2 martie. Tot atunci, Mircea Snegur a rostit de la tribuna ONU un discurs în care a vorbit despre Republica Moldova și locul ei în arhitectura internațională.

 


Iată doar câteva spicuiri din discursul președintelui Mircea Snegur rostit pe 2 martie la New York: „Profitând de aflarea mea la această înaltă tribună, declar cu toată responsabilitatea că Republica Moldova promovează și va promova și pe viitor la nivelul de stat o politică îndreptată spre ocrotirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”.

În continuare, Mircea Snegur a vorbit despre pașii întreprinși de diplomații moldoveni pentru integrarea statului nostru în sistemul de relații internaționale. „La 10 septembrie 1991, Parlamentul a adoptat o hotărâre prin care a recunoscut întru totul rolul excepțional al instrumentelor care configurează drepturile și libertățile fundamentale ale omului”, a declarat președintele moldovean.

Spre finalul discursului, Mircea Snegur a ținut să specifice că "timp de decenii, poporul Republicii Moldova a fost obiectul unor experimente monstruoase și privațiunile prin care a trecut și-au lăsat amprenta asupra întregii lui existențe... Vreau să vă asigur că Republica Moldova va respecta cu strictețe principiile consfințite în Carta Organizației Națiunilor Unite și va face totul pentru a contribui la realizarea lor".

Aderarea Republicii Moldova la Organizația Națiunilor Unite a fost cel de-al doilea pas istoric, după Declarația de Independență, care a dat lumii de știre despre existența și bunele intenții ale unui popor trecut prin grele încercări în istoria sa milenară.

joi, 30 decembrie 2021

Bibliotecile depozitare ale ONU - decembrie 2021

 Bibliotecile depozitare ale ONU - decembrie 2021

 𝑁𝑂𝑈𝐿 𝑅𝐴𝑃𝑂𝑅𝑇 𝑂𝑁𝑈

𝑺𝒕𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒂𝒎𝒃𝒊𝒂𝒏𝒕̦𝒆𝒊 𝒄𝒍𝒊𝒎𝒂𝒕𝒊𝒄𝒆

Acest nou raport al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) explorează modul în care lumea progresează în ceea ce privește ambiția climatică – Cine conduce drumul? Și cine rămâne în urmă? – printr-o perspectivă unică care evaluează intențiile globale și, de asemenea, se bazează pe date și dovezi din peste 120 de țări în curs de dezvoltare. În ciuda multor provocări, demonstrează că există și motive pentru a fi plini de speranță în viitor.

Descărcați raportul:

http://climatepromise.undp.org/sites/default/files/research_report_document/State%20of%20Climate%20Ambition.pdf

𝐺𝐻𝐼𝐷𝑈𝑅𝐼 𝐷𝐸 𝐶𝐸𝑅𝐶𝐸𝑇𝐴𝑅𝐸 𝐴 𝐵𝐼𝐵𝐿𝐼𝑂𝑇𝐸𝐶𝐼𝐼 𝑂𝑁𝑈

𝑫𝒐𝒄𝒖𝒎𝒆𝒏𝒕𝒂𝒕̦𝒊𝒆 𝑶𝑵𝑼: 𝑫𝒓𝒆𝒑𝒕𝒖𝒓𝒊𝒍𝒆 𝑶𝒎𝒖𝒍𝒖𝒊

Unul dintre primele acte ale Adunării Generale a fost elaborarea și adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului, rezoluția 217 A din 10 decembrie 1948.

Acțiunile mai recente ale ONU includ adoptarea tratatelor internaționale privind drepturile omului, crearea funcției de Înalt Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului în 1993 și înființarea Consiliului pentru Drepturile Omului în 2006. 

În cea de-a 60-a sesiune, Adunarea Generală a adoptat Rezultatul Summit-ului Mondial, rezoluția 60/1 din 16 septembrie 2005, care a numit, printre altele, consolidarea mecanismelor ONU privind drepturile omului. Reforma mecanismelor drepturilor omului este în curs de desfășurare, iar documentația se modifică pentru a reflecta schimbările.

Acest ghid oferă o prezentare generală a practicii curente, precum și îndrumări privind documentația istorică: https://research.un.org/en/docs/humanrights

𝑂𝐵𝐼𝐸𝐶𝑇𝐼𝑉𝑈𝐿 𝐷𝐸 𝐷𝐸𝑍𝑉𝑂𝐿𝑇𝐴𝑅𝐸 𝐷𝑈𝑅𝐴𝐵𝐼𝐿𝐴̆ 𝐴𝐿 𝐿𝑈𝑁𝐼𝐼 𝐷𝐸𝐶𝐸𝑀𝐵𝑅𝐼𝐸

Conflictul, insecuritatea, instituțiile slabe și accesul limitat la justiție rămân o mare amenințare la adresa dezvoltării durabile. Obiectivul 16 al ODD urmărește să promoveze societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, să ofere acces la justiție pentru toți și să construiască instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile.

ODD 16: Pace, justiție și instituții puternice

Pentru mai multe informații și alte ODD, vă rugăm să vizitați: https://sdgs.un.org/#goal_section

miercuri, 14 iulie 2021

Publicații noi ale ONU

 Publicații noi ale ONU


COVID-19 și instituțiile naționale pentru drepturile omului

https://www.undp.org/publications/covid-19-and-national-human-rights-institutions

Un studiu realizat de Alianța Globală a Instituțiilor Naționale pentru Drepturile Omului (GANHRI), Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR) și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) analizează rolul și activitățile instituțiilor naționale pentru drepturile omului ( NHRI) în abordarea dimensiunilor drepturilor omului ale COVID-19.  Acesta își propune să ofere o imagine de ansamblu asupra bunelor practici, experiențelor și lecțiilor învățate într-o perioadă de provocări imense pentru drepturile omului.

75 la sută din instituțiile naționale pentru drepturile omului (INDH) la nivel global indică faptul că acestea au fost remarcabil de rezistente, adaptându-se rapid la COVID-19  și au găsit o serie de modalități inovatoare de a-și îndeplini misiunea vitală - de a promova și proteja drepturile omului. Cifrele sunt puternice: peste 60% dintre țări au regresat asupra drepturilor de bază în 2020, ca urmare a măsurilor de combatere a pandemiei COVID-19.

Studiul face auzit ecoul mesajului secretarului general al ONU, potrivit căruia oamenii - și drepturile lor - trebuie să fie în centrul eforturilor de răspuns și recuperare a COVID-19.


COVID-19 și Turism: o actualizare (UNCTAD / UNWTO)

https://unctad.org/system/files/official-document/ditcinf2021d3_en_0.pdf

Accidentul din turismul internațional din cauza pandemiei de coronavirus ar putea provoca o pierdere de peste 4 trilioane de dolari față de PIB-ul global pentru anii 2020 și 2021, potrivit unui raport al UNCTAD publicat la 30 iunie. Pierderea estimată a fost cauzată de impactul direct al pandemiei asupra turismului și de efectul său repetat asupra altor sectoare strâns legate de acesta. Raportul, prezentat în comun cu Organizația Mondială a Turismului a ONU (OMT), afirmă că turismul internațional și sectoarele sale strâns legate au suferit o pierdere estimată de 2,4 trilioane de dolari în 2020 din cauza impacturilor directe și indirecte ale unei scăderi accentuate a sosirilor turistice internaționale. O pierdere similară poate apărea anul acesta, avertizează raportul, menționând că recuperarea sectorului turistic va depinde în mare măsură de absorbția vaccinurilor COVID-19 la nivel global.


Includerea migranților și a comunităților în redresarea socio-economică: experiențe din parteneriatul PNUD-OIM

https://bit.ly/3pJfUjL

O cercetare comună a Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM) și a Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) efectuată în nouă țări arată că pandemia a crescut sărăcia și șomajul pentru mulți migranți și familiile acestora. Datele colectate în Bangladesh, Belarus, El Salvador, Guineea, Indonezia, Republica Kârgâzstan, Lesotho, Republica Moldova și Peru au arătat că restricțiile de călătorie au lăsat blocat un număr semnificativ de migranți, alții fiind forțați să se întoarcă în țările lor de origine unde se confruntă greutate. Șefii celor două agenții ONU au subliniat rolul potențial al migrației în recuperarea COVID-19 la un eveniment online desfășurat în 10 iunie 2021 pentru a discuta despre modul în care pandemia a afectat comunitățile de migranți - și modul în care încetinirea migrației din cauza restricțiilor de călătorie a afectat economiile și oamenii. Aceștia au reiterat în continuare necesitatea ca migranții și migrația să facă parte din planurile de redresare COVID-19, pe măsură ce țările își reconstruiesc economiile și societățile după această criză.


Un răspuns EPIC: Guvernanță inovatoare pentru gestionarea riscului de inundații și secetă (Banca Mondială)

https://bit.ly/3j7H8PU

Inundațiile și secetele au un impact uluitor atât în ​​suferința umană, cât și în costurile economice. Prin urmare, este necesară urgent o nouă abordare pentru a gestiona riscurile mari și în creștere asociate cu evenimente hidroclimatice extreme. Acest raport oferă această nouă abordare. Acesta stabilește o viziune a modului în care guvernele naționale pot face față acestor provocări printr-o guvernanță inovatoare, oferind o cale cuprinzătoare către un viitor mai sigur și mai prosper pentru cei 7,7 miliarde de oameni din lume. Acest raport se concentrează în primul rând pe ultimul principiu - un guvern comun. Acest raport prezintă un nou cadru pentru crearea unui sistem mai eficient de gestionare a riscurilor hidroclimatice, un sistem care are potențialul de a reduce dramatic viitoarea taxă umană și economică din aceste evenimente. Acest raport este destinat să aducă la cunoștința acestei provocări enorme și a soluțiilor potențiale unui public larg, precum și să ofere un ghid practic și detaliat pentru a ajuta guvernele să-și îmbunătățească sistemele de gestionare a inundațiilor și a secetei.


Raport de evaluare globală privind reducerea riscurilor de dezastru: Raport special privind seceta 2021

https://www.undrr.org/gar2021-drought

Pe măsură ce ne îndreptăm către o lume mai caldă de 2˚C, sunt necesare acțiuni urgente pentru a înțelege mai bine și a gestiona mai eficient riscul de secetă, pentru a reduce numărul devastator al vieții umane, al mijloacelor de trai și al ecosistemelor.

Seceta are un impact profund, larg răspândit și subestimat asupra societăților, ecosistemelor și economiilor. Acestea suportă costuri care sunt suportate în mod disproporționat de cei mai vulnerabili oameni. Impactul extins al secetei este în mod constant subraportat, chiar dacă se întinde pe arii mari, se încadrează prin sisteme și scări și persistă în timp, afectând milioane de oameni și contribuind la insecuritate alimentară, sărăcie și inegalitate. Schimbările climatice cresc temperaturile și perturbă tiparele de precipitații, cresc frecvența, severitatea și durata secetelor în multe regiuni de pe glob.

Raportul special GAR privind seceta 2021 explorează natura sistemică a secetei și impactul acesteia asupra realizării cadrului Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastru, a ODD-urilor și a sănătății și bunăstării oamenilor și ecosistemelor.


Guvernarea resurselor costiere: implicații pentru o economie albastră durabilă (UNEP)

https://www.resourcepanel.org/reports/governing-coastal-resources

Plantele și animalele care trăiesc de-a lungul coastelor lumii sunt supuse unei presiuni crescute din cauza poluării legate de porturi, agricultură și creșterea peștelui și creveților, avertizează un nou raport al Panelului internațional de resurse. Studiul afirmă că este urgent să se limiteze poluarea de coastă și alte subproduse ale industriei, inclusiv introducerea speciilor invazive. În caz contrar, unele ecosisteme de coastă, precum și economia bazată pe ocean pe care o susțin, s-ar putea prăbuși, se arată în raport.


Transformarea muncii decente într-o realitate pentru lucrătorii casnici: Progrese și perspective la zece ani după adoptarea Convenției privind lucrătorii casnici, 2011 (nr. 189)

https://www.ilo.org/global/publications/books/WCMS_802551/lang--en/index.htm

La zece ani de la adoptarea unei convenții istorice a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) care le-a confirmat drepturile în materie de muncă, lucrătorii casnici încă luptă pentru recunoașterea în calitate de lucrători și furnizori esențiali de servicii. Condițiile de muncă pentru mulți nu s-au îmbunătățit într-un deceniu și au fost înrăutățite de pandemia COVID-19, potrivit unui nou raport al OIM. La apogeul crizei, pierderile de locuri de muncă în rândul lucrătorilor casnici au variat între 5-20% în majoritatea țărilor europene.

Raportul oferă îndrumări cu privire la politicile care pot deschide calea pentru a face munca decentă o realitate pentru lucrătorii casnici.

luni, 28 septembrie 2020

Publicații noi ale ONU

 Publicații noi ale ONU

Buletin informativ al Bibliotecii Centrului Regional de Informații al Națiunilor Unite

COVID-19 și HIV: 1 moment, 2 epidemii, 3 oportunități - cum să profitați de moment pentru a învăța, a valorifica și a construi o nouă cale înainte pentru sănătatea și drepturile tuturor (UNAIDS)

https://www.unaids.org/sites/default/files/media_asset/20200909_Lessons-HIV-COVID19.pdf

Un nou raport al UNAIDS - lansat la 9 septembrie 2020 - arată cum țările care se luptă cu COVID-19 folosesc experiența și infrastructura din răspunsul la SIDA pentru a asigura un răspuns mai robust la ambele pandemii. Acesta arată că, identificând schimbările dinamice necesare, pot fi găsite sisteme eficiente, incluzive, echitabile și cu resurse suficiente. Cele trei oportunități evidențiate în raport sunt: ​​(1) că lecțiile cheie învățate din răspunsul la HIV ar trebui să informeze răspunsurile COVID-19; (2) modul în care infrastructura HIV conduce deja răspunsurile COVID-19 și are potențialul de a cataliza progresul accelerat; și (3) modul în care răspunsurile COVID-19 și HIV oferă o oportunitate istorică de a construi o punte către sisteme de sănătate adaptabile, bazate pe rezultate, care funcționează pentru oameni.


De la perspective la acțiune: egalitatea de gen în urma COVID-19 (ONU Femei / PNUD)

https://www.unwomen.org/en/digital-library/publications/2020/09/gender-equality-in-the-wake-of-covid-19

Criza COVID-19 va crește dramatic rata sărăciei pentru femei și va crește decalajul dintre bărbații și femeile care trăiesc în sărăcie, potrivit noilor date publicate pe 2 septembrie de ONU Femei și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Rata sărăciei pentru femei era de așteptat să scadă cu 2,7% între 2019 și 2021, însă prognozele indică acum o creștere de 9,1% din cauza pandemiei și a consecințelor sale. Proiecțiile, comandate de ONU Femei și PNUD, și realizate de Centrul Pardee for International Futures de la Universitatea din Denver, arată că, deși pandemia va avea un impact asupra sărăciei globale, femeile vor fi afectate în mod disproporționat, în special femeile în vârstă de reproducere. Până în 2021, pentru fiecare 100 de bărbați cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani care trăiesc în sărăcie extremă (care trăiesc cu 1,90 USD pe zi sau mai puțin), vor exista 118 femei, un decalaj care se așteaptă să crească la 121 de femei la 100 de bărbați până în 2030.

 COVID-19: Copiii pot continua să învețe în timpul închiderii școlii? O analiză globală a potențialului de acoperire a politicilor de învățare la distanță (UNICEF)

https://data.unicef.org/resources/remote-learning-reachability-factsheet/

Cel puțin o treime dintre școlarii lumii - 463 milioane de copii la nivel global - nu au putut accesa învățarea la distanță atunci când COVID-19 și-a închis școlile, potrivit unui nou raport UNICEF publicat la 27 august 2020, în timp ce țările din întreaga lume se luptă cu planurile școlii. La apogeul blocărilor la nivel național și local, aproximativ 1,5 miliarde de școlari au fost afectați de închiderea școlilor. Raportul subliniază limitele învățării la distanță și expune inegalități profunde în acces. Raportul folosește o analiză reprezentativă la nivel global cu privire la disponibilitatea tehnologiei la domiciliu și a instrumentelor necesare învățării la distanță în rândul elevilor preșcolari, primari, secundari inferiori și secundari superiori, cu date din 100 de țări. Datele includ accesul la televiziune, radio și internet și disponibilitatea curriculumului livrat pe aceste platforme în timpul închiderii școlii.

Tineret și COVID-19: impacturi asupra locurilor de muncă, educație, drepturi și bunăstare mentală (ILO)

Raport și rezumat:

 https://www.ilo.org/global/topics/youth-employment/publications/WCMS_753026/lang--en/index.htm

Criza COVID-19 are un efect devastator asupra educației și formării tinerilor. De la începutul pandemiei, mai mult de 70% dintre tinerii care studiază sau combină studiul cu munca au fost afectați negativ de închiderea școlilor, universităților și centrelor de formare, potrivit unei analize a Organizației Internaționale a Muncii (OIM). Potrivit raportului, 65% dintre tineri au raportat că au învățat mai puțin de la începutul pandemiei, din cauza tranziției de la clasă la online și a învățării la distanță în timpul blocării. În ciuda eforturilor lor de a continua să studieze și să se antreneze, jumătate dintre ei credeau că studiile lor vor fi întârziate și nouă la sută cred că ar putea eșua. Situația a fost și mai gravă pentru tinerii care trăiesc în țări cu venituri mai mici, care au acces mai mic la internet, lipsă de echipamente și uneori lipsă de spațiu acasă. Acest lucru evidențiază „diviziunile digitale” mari între regiuni; în timp ce 65 la sută din tinerii din țările cu venituri mari au fost predate cursuri prin lecții video doar 18 la sută în țările cu venituri mici au putut continua să studieze online.

 Pentru mai multe detalii accesați: https://unric.org/en/unric-info-point-library-newsletter-september-2020/