18 iunie - Ziua Internațională pentru Combaterea Discursului Instigator la Ură

 

18 iunie - Ziua Internațională pentru Combaterea Discursului Instigator la Ură

 

Dragă comunitate! Tema Zilei Internaționale pentru Combaterea Discursului Instigator la Ură din anul acesta, 2025, este Discursul instigator la ură și Inteligența Artificială.
 „Astăzi, așa cum ne amintește tema acestui an, discursul instigator la ură se răspândește mai repede și mai departe ca niciodată, amplificat de Inteligența Artificială. Algoritmii părtinitoare și platformele digitale răspândesc conținut toxic și creează noi spații pentru hărțuire și abuz”, menționează  Secretarul General al ONU, António Guterres.

Potrivit site-lui https://www.un.org, efectul devastator al urii nu este nimic nou, dar amploarea și impactul acesteia au crescut odată cu noile tehnologii de comunicare, făcând din discursul instigator la ură un instrument frecvent pentru răspândirea ideologiilor divizive la nivel global. Dacă nu este controlat, discursul instigator la ură subminează pacea și dezvoltarea prin alimentarea conflictelor și a încălcărilor drepturilor omului. Națiunile Unite au mobilizat de mult timp eforturi împotriva urii pentru a apăra drepturile omului și a promova statul de drept, recunoscând impactul discursului instigator la ură în domenii precum consolidarea păcii, egalitatea de gen și sprijinul pentru tineri.

Strategia și Planul de acțiune al ONU privind discursul instigator la ură definesc discursul instigator la ură ca fiind o comunicare care atacă sau discriminează persoane sau grupuri pe baza factorilor de identitate precum religia, etnia sau genul, deși o definiție legală universală este încă în discuție. În ciuda provocărilor reprezentate de discursul instigator la ură online, guvernele, societatea civilă și indivizii continuă să dezvolte strategii pentru a-l combate eficient.
Planul de acțiune subliniază rolul vital al parteneriatelor care implică companii de tehnologie și de social media, în special utilizarea inteligenței artificiale, în abordarea discursului instigator la ură. Deși inteligența artificială oferă instrumente valoroase pentru avertizarea timpurie și prevenirea conflictelor, aceasta prezintă și riscuri dacă nu este guvernată de garanțiile drepturilor omului. Ca răspuns, statele membre au prioritizat guvernanța inteligenței artificiale prin intermediul Pactului digital global și și-au reiterat angajamentul de a combate discursul de ură online, conform sursei https://www.un.org.

A te opune discursului instigator la ură poate fi intimidant, mai ales atunci când acesta apare în conversațiile noastre de zi cu zi sau la locul de muncă. Teama de escaladarea situației sau reacția negativă îi poate împiedica pe oameni să se pronunțe împotriva discursului instigator la ură. Cu toate acestea, tăcerea poate permite cuvintelor și atitudinilor dăunătoare să prindă rădăcini.

În iulie 2021, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție privind „promovarea dialogului interreligios și intercultural și a toleranței în combaterea discursului instigator la ură”. Rezoluția recunoaște necesitatea combaterii discriminării, xenofobiei și discursului instigator la ură și solicită tuturor actorilor relevanți, inclusiv statelor, să își intensifice eforturile pentru a aborda acest fenomen, în conformitate cu dreptul internațional al drepturilor omului.

Rezoluția a proclamat ziua de 18 iunie drept Ziua Internațională pentru Combaterea Discursului Instigator la ură, bazându-se pe Strategia și Planul de Acțiune al ONU privind Discursul Instigator la ură, lansate la 18 iunie 2019.

Cu toții avem datoria morală de a ne exprima ferm împotriva cazurilor de discurs instigator la ură și de a juca un rol crucial în combaterea acestui flagel!

Sursa foto: https://www.un.org

Biblioteca Digitală ONU-mai 2025

Biblioteca Digitală ONU-mai 2025

Title :Aid for Trade in Action: Supporting the transition to clean energy
Titlu: „Ajutor pentru Comerț în Acțiune: Sprijinirea tranziției către energie curată”

Această publicație evidențiază modul în care inițiativa „Aid for Trade”, condusă de Organizația Mondială a Comerțului (OMC), sprijină economiile în curs de dezvoltare și cele mai puțin dezvoltate în tranziția către energie curată. Raportul subliniază importanța mobilizării resurselor financiare pentru a oferi asistență direcționată și pentru a ajuta aceste economii să valorifice oportunitățile de export create de tranziția energetică. De asemenea, evidențiază rolul partenerilor de dezvoltare în integrarea firmelor în lanțurile valorice ale energiei curate, prin investiții în producția de tehnologii precum hidrogenul verde și energia solară.
Publicația detaliază principalele modalități prin care comerțul poate sprijini procesul de tranziție energetică în economiile în curs de dezvoltare: Rolul comerțului în tranziția energetică
1.      Integrarea lanțurilor valorice ale energiei curate
2.      Finanțarea tranziției energetice
3.      Construirea de capacități și reforme politice
4.      Exemple de bună practică și studii de caz
Tranziția către energie curată este o oportunitate economică majoră, dar pentru a fi inclusivă și eficientă, este esențial ca țările în curs de dezvoltare să fie sprijinite activ prin politici comerciale favorabile, investiții direcționate și consolidarea capacităților locale.
Disponibil:  https://www.wto.org/english/res_e/booksp_e/a4t_in_action_e.pdf
Title: World Trade Report 2024 — Trade and inclusiveness: How to make trade work for all
Titlu: Raportul Mondial privind Comertul 2024                                                   
Comerț și incluziune: Cum poate fi făcut comerțul să funcționeze pentru toți

Acest raport analizează modul în care comerțul internațional poate contribui la o dezvoltare economică mai echitabilă, reducând inegalitățile și asigurând participarea tuturor – inclusiv a țărilor sărace, a femeilor, a IMM-urilor (Întreprindere Mică și Mijlocie) și a comunităților marginalizate – la beneficiile globalizării.
Raportul evidențiază șase direcții esențiale prin care comerțul internațional poate deveni un instrument al incluziunii economice: Comerțul ca motor al incluziunii economice; Cine este lăsat în urmă și de ce; Rolul politicilor publice; Femeile și IMM-urile în comerț; Transformarea digitală și comerțul electronic; Cooperarea internațională.
Pentru ca comerțul să funcționeze pentru toți, nu este suficient ca piețele să fie deschise. Este nevoie de sprijin activ pentru cei dezavantajați, de politici naționale incluzive și de o colaborare internațională mai strânsă. Doar astfel comerțul poate deveni o forță reală pentru echitate și dezvoltare durabilă.
Disponibil: https://www.wto.org/english/res_e/booksp_e/wtr24_e/wtr24_e.pdf
Title: Developing National Forest Information Systems
A Practical Guide
Titlu: Elaborarea sistemelor naționale de informații forestiere: Un ghid practic

Sistemele de informații forestiere (FIS) joacă un rol esențial în gestionarea eficientă a pădurilor și în procesele de luare a deciziilor bazate pe dovezi. Acestea oferă o abordare cuprinzătoare și integrată pentru colectarea, analiza și diseminarea datelor și informațiilor legate de ecosistemele forestiere.
Acest ghid își propune să echipeze utilizatorii cu cunoștințele și instrumentele practice necesare pentru a realiza o pre-analiză în vederea dezvoltării și implementării eficiente a sistemelor de informații forestiere la nivel național.
Diferitele secțiuni ale ghidului includ exerciții specifice și obiective de învățare, oferind instrucțiuni pas cu pas pentru a ajuta practicienii să înțeleagă, să dezvolte și să implementeze procesele descrise.
Exercițiile incluse în ghid vizează: cartografierea instituțională, înțelegerea contextului organizațional, definirea obiectivelor de afaceri și a celor legate de tehnologia informației (IT) ale unui program FIS.
Fiecare exercițiu este însoțit de introduceri în tematică și explicații ale contextului.
Ghidul subliniază importanța implicării active a părților interesate și a analizei participative pe tot parcursul procesului de dezvoltare a unui sistem FIS. Încurajează utilizatorii să identifice actorii-cheie, să adune informații relevante despre contextul național și să folosească aceste date pentru a lua decizii informate.
De asemenea, ghidul oferă îndrumări privind cartografierea activităților din sectorul forestier național și stabilirea de legături între actori, activități și cerințe.
Disponibil:  https://www.un-ilibrary.org/content/books/9789213587270/read
Title:Stress Test Framework for Evaluating the Resilience of Transport Systems
Titlu: Cadru de testare la stres pentru evaluarea rezilienței sistemelor de transport

Publicația oferă un cadru standardizat pentru evaluarea rezilienței sistemelor de transport în fața evenimentelor extreme, precum inundațiile, valurile de căldură sau alte fenomene climatice severe. Scopul este de a ajuta factorii de decizie, autoritățile de transport și inginerii să identifice vulnerabilitățile infrastructurii și să planifice intervenții eficiente pentru a menține serviciile esențiale în condiții de stres.
Într-un context marcat de schimbări climatice, incertitudine economică și riscuri tot mai complexe, reziliența sistemelor de transport devine o prioritate strategică. Cadrul propus de UNECE nu doar că oferă o metodologie clară și aplicabilă, ci încurajează și o gândire anticipativă, centrată pe prevenție, adaptare și intervenție rapidă. Prin aplicarea testelor de stres, autoritățile pot transforma vulnerabilitățile în oportunități de consolidare, iar infrastructura – într-un pilon de stabilitate, conectivitate și dezvoltare durabilă.
Disponibil:  https://www.un-ilibrary.org/content/books/9789213589397/read
Title: Road Safety Performance Review - Moldova
Titlu: Revizuirea performanței în domeniul siguranței rutiere – Republica Moldova

Acest raport oferă o imagine de ansamblu asupra siguranței rutiere în Republica Moldova și propune măsuri concrete pentru reducerea numărului de accidente și victime.
Constatări cheie: Deși s-au înregistrat progrese, rata mortalității rutiere rămâne ridicată față de media europeană; Există deficiențe în infrastructură, legislație, coordonare instituțională și colectarea datelor; Sistemul suferă din cauza resurselor financiare și umane limitate.
Recomandări principale: Îmbunătățirea coordonării instituționale; Alinierea legislativă; Consolidarea capacităților; Modernizarea infrastructurii; Campanii de conștientizare.
Pentru a reduce semnificativ numărul de accidente și victime ale traficului rutier, Republica Moldova trebuie să adopte o abordare sistemică, care să includă îmbunătățirea coordonării instituționale, alinierea legislativă, consolidarea capacităților și modernizarea infrastructurii. Implementarea recomandărilor din această revizuire poate contribui la crearea unui sistem de transport mai sigur și mai eficient pentru toți cetățenii.
Disponibil:
https://unece.org/sites/default/files/2024-08/Road%20Safety%20Performance%20Review%20Moldova%20E_0.pdf
Title. Digital and Sustainable Trade Facilitation: UNECE Regional Report 2024
Titlu: Facilitarea Comerțului Digital și Durabil – Raport Regional UNECE 2024

Acest raport oferă o analiză profundă a stadiului implementării măsurilor de facilitare a comerțului în regiunea Comisiei Economice pentru Europa a Națiunilor Unite (UNECE), cu accent pe dimensiunile digitală și durabilă ale comerțului. Documentul evaluează peste 60 de măsuri în domenii precum transparența, automatizarea proceselor comerciale, comerțul fără hârtie, sustenabilitatea și comerțul electronic transfrontalier.
Constatări cheie: Creștere constantă; Disparități între sub-regiuni; Comerțul fără hârti; Măsuri inovatoare.
Recomandări strategice: Intensificarea cooperării regionale; Sprijinirea incluziunii; Accelerarea digitalizării; Integrarea durabilității;  Îmbunătățirea capacității de monitorizare. 
Raportul nu doar măsoară progresul, ci oferă o direcție clară pentru transformarea comerțului internațional într-un instrument mai eficient, mai echitabil și mai durabil. Este o resursă valoroasă pentru factorii de decizie politică, autorități vamale, organizații internaționale și mediul de afaceri interesat de modernizarea și sustenabilizarea comerțului.
Disponibil: https://unece.org/sites/default/files/2024-07/ECE_TRADE_483E.pdf

 

Ziua Internațională „Zero Deșeuri”

 

Ziua Internațională „Zero Deșeuri”

La 14 decembrie 2022, la cea de-a 77-a sesiune  a Adunarii Generale a Națiunilor Unite, a fost adoptată rezoluția de proclamare a zilei de 30 martie drept Zi Internațională ”Zero Deșeuri”, care urmează să fie respectată anual. În urma altor decizii la nivel înalt concentrate pe poluare, Turcia, împreună cu alte 105 de țări, a înaintat rezoluția Adunării ONU pentru Mediu „Încheierea poluării cu plastic: către un instrument obligatoriu din punct de vedere juridic la nivel internațional”.

Practicile nesustenabile de producție și consum ale umanității conduc planeta către distrugere.
„Gospodăriile, întreprinderile mici și furnizorii de servicii publice generează între 2,1 miliarde și 2,3 miliarde de tone de deșeuri solide municipale în fiecare an – de la ambalaje și electronice până la materiale plastice și alimente. Cu toate acestea, serviciile globale de gestionare a deșeurilor sunt prost echipate pentru a face față acestui lucru, 2,7 miliarde de oameni nu au acces la colectarea deșeurilor solide și doar 61-62% din deșeurile solide municipale sunt gestionate în unități controlate. Umanitatea trebuie să acționeze urgent pentru a aborda criza deșeurilor”, informează https://www.un.org/en.

Sursa foto: https://www.zdg.md

Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) și Programul Națiunilor Unite pentru Așezările Umane (UN-Habitat) facilitează împreună celebrarea Zilei Internaționale ”Zero Deșeuri” cu scopul de a crește gradul de conștientizare cu privire la inițiativele naționale, subnaționale, regionale și locale spre zero deșeuri și contribuția acestora la realizarea dezvoltării durabile.
Ziua Internațională ”Zero Deșeuri” din anul acesta cu tema Spre zero deșeuri în modă și textile marchează o premieră istorică și subliniază importanța unui consum sustenabil și urgența reducerii deșeurilor textile.

Sursa foto: https://www.undp.org
Creșterea rapidă a producției și consumului de textile depășește eforturile de sustenabilitate din sector, provocând impacturi grave asupra mediului, economic și social, în special în Sudul Global. Producția de îmbrăcăminte s-a dublat între 2000 și 2015 și totuși, la nivel global sunt produse 92 de milioane de tone de deșeuri textile. Acest lucru echivalează cu un camion de gunoi plin cu îmbrăcăminte incinerat sau trimis la gropile de gunoi în fiecare secundă, potrivit site-ului https://www.un.org/en
Abordarea acestei provocări necesită schimbări sistemice prin producție și consum durabil și soluții circulare. O abordare zero deșeuri este cheia acestei tranziții.
Consumatorii pot reduce semnificativ daunele asupra mediului prin adoptarea de practici precum reutilizarea, repararea și reciclarea. Renunțarea la fast fashion (concept de îmbrăcăminte la modă, ieftină) și investiția în îmbrăcăminte durabilă și de înaltă calitate nu numai că conservă resursele, ci și onorează abordările tradiționale de sustenabilitate.
Sectorul privat trebuie să își asume responsabilitatea prin proiectarea de produse care sunt durabile, reparabile și reciclabile, îmbrățișând în același timp modele circulare de afaceri care reduc poluarea chimică, reduc volumele de producție, utilizează materiale durabile și ajută la reconstruirea biodiversității. Inovația și responsabilitatea ar trebui să ghideze strategiile de afaceri.
Guvernele joacă un rol esențial prin aplicarea schemelor de responsabilitate extinsă a producătorului (EPR), reglementând substanțele chimice nocive, investind în infrastructura de reciclare și stimulând modele de afaceri durabile pentru a conduce tranziția către o economie circulară.
Promovarea inițiativelor „Zero Deșeuri” poate ajuta la promovarea tuturor obiectivelor și țintelor din Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, inclusiv Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 11 „Orașe și comunități durabile” și Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 12 „Consum şi producţie responsabile”.

Aceste obiective se adresează tuturor formelor de deșeuri, inclusiv pierderile și risipa de alimente, extracția resurselor naturale și deșeurile electronice.

Conținut Nou în Biblioteca Digitală ONU – ianuarie 2025

 

Conținut Nou în Biblioteca Digitală ONU – ianuarie 2025

 

World economic situation and prospects 2025
Situația economică mondială și perspectivele 2025

Publicația prezintă perspectivele economice globale și regionale pentru anul viitor, subliniind importanța cooperării globale și a politicilor prudente pentru a stimula creșterea și a o plasa pe o cale stabilă și echitabilă care poate accelera progresul către ODD.
Capitolul tematic din acest an analizează în profunzime subiectul mineralelor esențiale pentru tranziția energetică, care poate accelera acțiunile climatice, oferind în același timp oportunități pentru mai multe țări în curs de dezvoltare de a crea locuri de muncă, de a genera venituri publice și de a reduce sărăcia și inegalitatea.

Pentru mai multe informații și acces complet la această publicație:
https://digitallibrary.un.org/record/4071642?ln=en&v=pdf

United Nations e-government survey 2024 : accelerating digital transformation for sustainable development with the addendum on artificial intelligence
Sondajul Națiunilor Unite privind e-guvernarea 2024: accelerarea transformării digitale pentru dezvoltarea durabilă cu addendumul privind inteligența artificială

Ediția a 13-a a Sondajului Națiunilor Unite privind guvernarea electronică oferă o evaluare cuprinzătoare a peisajului guvernamental digital în toate cele 193 de state membre.
Sondajul din 2024 evidențiază o tendință ascendentă semnificativă în dezvoltarea guvernării digitale la nivel mondial, cu investiții sporite în infrastructură rezistentă și tehnologii de ultimă oră.

Pentru mai multe informații și acces complet la această publicație:
https://digitallibrary.un.org/record/4061269?ln=en&v=pdf

UNHCR refugee education report 2024 : refugee education : five years on from the launch of the 2030 Refugee Education Strategy
Raportul UNHCR privind educația pentru refugiați 2024: educația pentru refugiați: la cinci ani de la lansarea Strategiei de educație pentru refugiați 2030

Raportul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) se bazează pe date din mai mult de 65 de țări din întreaga lume privind oferirea detaliilor referitor la starea educației și înscrierii refugiaților.
Raportul reflectă asupra Strategiei de educație pentru refugiați pentru 2030 (lansată în 2019) în care s-au înregistrat progrese notabile, precum și domenii în care sunt necesare investiții mai mari și o colaborare sporită pentru a îndeplini obiectivele Strategiei.

Pentru mai multe informații și acces complet la această publicație:
https://digitallibrary.un.org/record/4061198?ln=en&v=pdf

 

Conținut Nou în Biblioteca Digitală a ONU – ianuarie 2025

 

Conținut Nou în Biblioteca Digitală a ONU – ianuarie 2025

 

Governing AI for humanity : final report / Advisory Body on Artificial Intelligence
Guvernarea IA pentru umanitate: raport final / Corp consultativ pentru inteligența artificială

Acest raport al Corpului Consultativ al ONU pentru Inteligența Artificială conturează un plan pentru abordarea riscurilor legate de IA și împărtășirea potențialului său de transformare la nivel global, inclusiv prin: îndemnarea ONU să pună bazele primei arhitecturi incluzive și distribuite la nivel global pentru guvernarea AI, bazată pe cooperarea internațională; propunerea a șapte recomandări pentru a aborda lacunele în aranjamentele actuale de guvernare a IA; îndemnarea guvernelor și părților interesate să lucreze împreună la guvernarea IA pentru a promova dezvoltarea și protecția tuturor drepturilor omului.
Pentru mai multe informații și acces complet la această publicație:
https://digitallibrary.un.org/record/4062495?ln=en&v=pdf

World development report 2024 : the middle-income trap
Raportul dezvoltării mondiale 2024: capcana cu venituri medii

Bazându-se pe experiența de dezvoltare și progresele în analiza economică din anii 1950, Raportul de dezvoltare mondială 2024 identifică ce pot face economiile în curs de dezvoltare pentru a evita „capcana veniturilor medii”.
Țările cu venituri medii inferioare trebuie să depășească strategiile bazate pe investiții – trebuie, de asemenea, să adopte tehnologii moderne și practici de afaceri de succes din străinătate și să le introducă în economiile lor.
Țările cu venituri medii superioare trebuie să accelereze trecerea la inovație, împingând frontierele globale ale tehnologiei. Acest lucru necesită reconfigurarea structurilor economice care guvernează întreprinderile, forța de muncă și utilizarea energiei – în moduri care să permită o mai mare libertate economică, mobilitate socială și contestabilitate politică.
Pentru mai multe informații și acces complet la această publicație:
https://digitallibrary.un.org/record/4060754?ln=en&v=pdf

The state of the world's children 2024 : the future of childhood in a changing world
Starea copiilor din lume 2024: viitorul copilăriei într-o lume în schimbare

Ce le rezervă viitorul copiilor lumii? În multe privințe, viitorul este acum. Acțiunile și deciziile de astăzi vor determina viitorii copii pe care îi vor moșteni.
Din păcate, copiii de astăzi trăiesc într-o lume plină de crize, sărăcie și discriminare, unde destul de mulți sunt lipsiți de oportunitățile de a-și atinge întregul potențial. Putem și trebuie să facem mai bine.
Conținutul cuprinde trei compartimente:
Capitolul 1: Trei mega tendințe care modelează viitorul copiilor
Capitolul 2: Copiii în lumea anului 2050
Capitolul 3: Viitorul este al nostru de modelat
Pentru mai multe informații și acces complet la această publicație:
https://digitallibrary.un.org/record/4068184?ln=en&v=pdf

Obiectivul Global – Luna Ianuarie 2025

 

                 Obiectivul Global – Luna Ianuarie 2025

 Obiectivul 7: Asigurarea accesului la energie accesibilă, fiabilă, durabilă și modernă

 
Obiectivul 7 se referă la asigurarea accesului la energie curată și accesibilă, care este cheia dezvoltării agriculturii, afacerilor, comunicațiilor, educației, asistenței medicale și transporturilor.

Lumea continuă să avanseze către obiectivele de energie durabilă, dar nu suficient de repede. În ritmul actual, aproximativ 660 de milioane de oameni nu vor avea în continuare acces la electricitate și aproape 2 miliarde de oameni se vor baza în continuare pe combustibili și tehnologii poluante pentru gătit până în 2030.
Viața noastră de zi cu zi depinde de energie fiabilă și accesibilă. Și totuși, consumul de energie este principalul contributor la schimbările climatice, reprezentând aproximativ 60% din totalul emisiilor globale de gaze cu efect de seră.
Asigurarea accesului universal la energie electrică la prețuri accesibile până în 2030 înseamnă investiții în surse de energie curată, cum ar fi solară, eoliană și termică. Extinderea infrastructurii și modernizarea tehnologiei pentru a furniza energie curată în toate țările în curs de dezvoltare este un obiectiv crucial care poate încuraja creșterea și poate ajuta mediul.
De ce ar trebui să-mi pese de acest obiectiv?
Un sistem energetic bine stabilit sprijină toate sectoarele: de la afaceri, medicină și educație până la agricultură, infrastructură, comunicații și înaltă tehnologie.
Accesul la energie electrică în țările mai sărace a început să se accelereze, eficiența energetică continuă să se îmbunătățească, iar energia regenerabilă înregistrează câștiguri impresionante. Cu toate acestea, este nevoie de o atenție mai concentrată pentru a îmbunătăți accesul la combustibili și tehnologii de gătit curate și sigure pentru 2,3 ​​miliarde de oameni.
Timp de multe decenii, combustibilii fosili precum cărbunele, petrolul sau gazul au fost surse majore de producere a energiei electrice, dar arderea combustibililor de carbon produce cantități mari de gaze cu efect de seră care provoacă schimbările climatice și au efecte dăunătoare asupra bunăstării oamenilor și asupra mediului. Acest lucru îi afectează pe toți, nu doar pe câțiva. În plus, consumul global de energie electrică crește rapid. Pe scurt, fără o sursă stabilă de energie electrică, țările nu își vor putea alimenta economiile.
Fără electricitate, femeile și fetele trebuie să petreacă ore întregi aducând apă, clinicile nu pot stoca vaccinuri pentru copii, mulți școlari nu își pot face temele noaptea și oamenii nu pot conduce afaceri competitive. Progresul lent către soluții de gătit curat reprezintă o preocupare majoră la nivel mondial, care afectează atât sănătatea umană, cât și mediul înconjurător, iar dacă nu ne îndeplinim obiectivul până în 2030, aproape o treime din populația lumii, mai ales femei și copii, va continua să fie expusă la poluarea nocivă a aerului casnic.
Pentru a asigura accesul tuturor la energie până în 2030, trebuie să accelerăm electrificarea, să creștem investițiile în energie regenerabilă, să îmbunătățim eficiența energetică și să dezvoltăm politici favorabile și cadre de reglementare.
Care sunt consecințele lipsei de acces la energie?
Serviciile energetice sunt esențiale pentru prevenirea bolilor și combaterea pandemiilor – de la alimentarea unităților de asistență medicală și furnizarea de apă curată pentru igiena esențială, până la activarea apei pentru igiena esențială, la facilitarea comunicațiilor și a serviciilor IT care conectează oamenii, păstrând distanțarea socială.
Ce putem face pentru a remedia aceste probleme?
Țările pot accelera tranziția către un sistem energetic accesibil, fiabil și durabil, investind în resurse de energie regenerabilă, acordând prioritate practicilor eficiente din punct de vedere energetic și adoptând tehnologii și infrastructură de energie curată.
Întreprinderile pot întreține și proteja ecosistemele și se pot angaja să aprovizioneze 100% din necesarul de energie electrică operațională din surse regenerabile.
Angajatorii pot reduce cererea internă de transport, acordând prioritate telecomunicațiilor și încurajând moduri mai puțin consumatoare de energie, cum ar fi călătoriile cu trenul în detrimentul călătoriilor cu mașina și cu avionul.
Investitorii pot investi mai mult în servicii energetice durabile, aducând rapid noi tehnologii pe piață de la o bază diversificată de furnizori.
Puteți economisi energie electrică conectând aparatele la o priză și oprindu-le complet atunci când nu sunt utilizate, inclusiv computerul. De asemenea, puteți merge cu bicicleta, pe jos sau să luați transportul public pentru a reduce emisiile de carbon.

Sursa: https://www.un.org

Obiectivele de dezvoltare durabilă sunt un apel universal la acțiune pentru a pune capăt sărăciei, a proteja planeta și a îmbunătăți viețile și perspectivele tuturor, pretutindeni.

Ziua Internațională a Migranților.

 

Ziua Internațională a Migranților

 

Adunarea Generală a ONU, ținând cont de numărul mare și în creștere al migranților în lume, a proclamat data de 18 decembrie drept Ziua Internațională a Migranților.
Ziua Internaţională a Migranţilor este marcată cu scopul de a înlătura prejudecăţile opiniei publice cu privire la migranţi şi de a muta accentul pe contribuţia acestora la diverse domenii, atât în ţările lor de origine cât şi în ţările de destinaţie, potrivit site-ului https://www.un.org/.
Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a instituit Ziua Internaţională a Migranţilor prin Rezoluţia 55/93 din 4 decembrie 2000. De asemenea, prin Rezoluţia 45/158, la 18 decembrie 1990, a fost adoptată Convenţia internaţională pentru protecţia drepturilor tuturor muncitorilor emigranţi şi a membrilor familiilor acestora, care oferă un cadru complet de protecţie a drepturilor omului pentru lucrătorii migranţi.

Tema Zilei Internaționale a Migranților pentru 2024 este concentrată pe un anumit aspect al conștientizării și anume: Onorarea contribuțiilor migranților și respectarea drepturilor lor. Această zi ne ajută să ne reamintim de contribuțiile pozitive ale migranților în dezvoltarea societăților și țărilor care îi găzduiesc, provocările cu care se confruntă pentru a-și atinge întregul potențial și nevoia urgentă de acțiune colectivă pentru a garanta că migrația este cât mai sigură posibil. În ciuda angajamentelor politice și a atenției presei, decesele migranților sunt în creștere.
Cel puţin 8.565 de persoane au murit pe drumurile migraţiei la nivel mondial în 2023, ceea ce face ca anul trecut să fie cel mai sângeros din ultimul deceniu, a anunţat Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM).

Potrivit Organizației Națiunilor Unite, aproximativ 281 de milioane de persoane – 3,6% din populația globală – sunt migranți internaționali. Migrația este un fenomen cu mai multe fațete. Motivele pentru care oamenii întreprind sau sunt forțați să întreprindă deseori călătorii periculoase sunt complexe. Din ce în ce mai mult, oamenii sunt strămutați din casele lor din cauza conflictelor, instabilitatea politică și economică, dezastrele naturale și schimbările climatice, conform site-ului https://epinews.emphnet.net/en/

Migrația este un fenomen global condus de multe forțe. Acestea încep cu aspirații pentru demnitate, siguranță și pace. Decizia de a pleca de acasă este întotdeauna extremă, începând cu călătorii periculoase, uneori fatale.
„Prin Coaliția Internațională a Orașelor Incluzive și Durabile a UNESCO, promovăm o abordare primitoare față de migranți la nivel local. Consolidăm capacitățile jurnaliștilor de a aborda narațiunile negative și de a aduce în prim-plan poveștile migranților. UNESCO este angajată cu partenerii ONU prin Grupul Global pentru Migrație, pentru a forma un pact global pentru o migrație mai sigură, ordonată și regulată”, subliniază sursa https://www.unesco.org/en
La data de 9 decembrie Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) din Republica Moldova, în colaborare cu Inspectoratul General pentru Migrație (GIM), a organizat o cursă simbolică la parcul Valea Morilor din Chișinău pentru a marca începerea sărbătoririi Zilei Internaționale a Migranților în Moldova. Tema acestui eveniment „Fiecare etapă”, subliniază importanța creării unei societăți incluzive, în care atât moldovenii, cât și migranții contribuie la dezvoltarea durabilă a țării.
Acțiunea a reunit peste 120 de participanți, inclusiv migranți care joacă în cluburile de fotbal din Republica Moldova, personalul OIM și GIM și reprezentanți ai ONG-urilor din Republica Moldova.

Evenimentul a avut ca scop creșterea gradului de conștientizare cu privire la migrație, promovarea unității și incluziunii în cadrul comunității, precum și susținerea drepturilor migranților. „Împreună, pas câte un pas, ne putem îndrepta către o lume în care protejăm pe deplin drepturile omului și siguranța migranților și în care toată lumea are șanse mai mari de a înflori”, anunță site-ul https://moldova.iom.int/ .
„Ziua Migranților este despre unitate și solidaritate. Inspectoratul General pentru Migrație consideră că fiecare acțiune contează: implicarea autorităților statului și cooperarea cu societatea civilă, contribuția migranților la dezvoltarea socio-economică a țării, promovarea integrării sociale și eforturile comune vor contribui, de asemenea, la procesul de integrare europeană”, a declarat Tatiana Ciumas, adjunct interimar al șefului GIM.
De-a lungul veacurilor, oamenii au luat măsuri pentru a găsi o viață mai bună pentru ei și familiile lor, iar același lucru rămâne valabil și astăzi. Dintre toate cele 6 regiuni ale OMS, Regiunea Europeană – cuprinzând 53 de state membre din Europa și Asia Centrală – găzduiește cea mai mare parte a persoanelor care trăiesc în afara țării lor de origine, cu aproximativ 86,7 milioane de migranți internaționali dintr-un total global de 281 de milioane. 1 din 8 persoane din regiune este refugiat sau migrant. În multe țări din Regiunea Europeană, migranții reprezintă o parte semnificativă a sectorului sănătății. O evaluare a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a rolului lucrătorilor migranți în 31 de țări europene în 2020 a constatat că 23% dintre medici și 14% dintre asistente sunt născuți în străinătate. În orașe precum Londra și Bruxelles, aproximativ jumătate din toți medicii și asistentele sunt migranți, ne informează site-ul https://www.who.int/
Migrația a fost întotdeauna o parte vitală a societăților, contribuind la forța și reziliența populațiilor și încurajând o economie centrată pe bunăstare pentru toți.
 
Sursa foto: www.unesco.org/  
https://moldova.iom.int/ro