marศ›i, 30 august 2022

Actualizare UN iLibrary august 2022

 Actualizare UN iLibrary august 2022

 Titlu recomandat

๐‘น๐’‚๐’‘๐’๐’“๐’•๐’–๐’ ๐’‘๐’“๐’Š๐’—๐’Š๐’๐’… ๐’๐’ƒ๐’Š๐’†๐’„๐’•๐’Š๐’—๐’†๐’๐’† ๐’…๐’† ๐’…๐’†๐’›๐’—๐’๐’๐’•๐’‚๐’“๐’† ๐’…๐’–๐’“๐’‚๐’ƒ๐’Š๐’๐’‚̆ 2022

๐‘ป๐’‰๐’† ๐‘บ๐’–๐’”๐’•๐’‚๐’Š๐’๐’‚๐’ƒ๐’๐’† ๐‘ซ๐’†๐’—๐’†๐’๐’๐’‘๐’Ž๐’†๐’๐’• ๐‘ฎ๐’๐’‚๐’๐’” ๐‘น๐’†๐’‘๐’๐’“๐’• 2022

Raportul privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilฤƒ 2022 prezintฤƒ cรขt de departe am ajuns รฎn atingerea celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilฤƒ (ODD). Aceastฤƒ a ศ™aptea ediศ›ie a raportului anual analizeazฤƒ, de asemenea, tendinศ›ele din 2015 ศ™i impactul COVID-19 asupra progresului. Utilizeazฤƒ cele mai recente date disponibile ศ™i intrฤƒri de la agenศ›iile custode ale Naศ›iunilor Unite


Lansฤƒri noi

๐‘พ๐’๐’“๐’๐’… ๐‘ฐ๐’๐’—๐’†๐’”๐’•๐’Ž๐’†๐’๐’• ๐‘น๐’†๐’‘๐’๐’“๐’• 2022

๐‘น๐’‚๐’‘๐’๐’“๐’•๐’–๐’ ๐‘ฐ๐’๐’—๐’†๐’”๐’•๐’Š๐’•̦๐’Š๐’Š๐’๐’๐’“ ๐‘ด๐’๐’๐’…๐’Š๐’‚๐’๐’† 2022

Raportul privind investiศ›iile mondiale 2022 oferฤƒ cele mai recente tendinศ›e ศ™i perspective pentru investiศ›iile strฤƒine directe. Documenteazฤƒ redresarea fluxurilor de investiศ›ii transfrontaliere dupฤƒ ศ™ocul pandemic, evoluศ›iile recente ale politicilor, inclusiv tendinศ›ele mฤƒsurilor naศ›ionale de politicฤƒ de investiศ›ii ศ™i acordurile internaศ›ionale de investiศ›ii. Prezintฤƒ o privire de ansamblu asupra impozitฤƒrii corporative internaศ›ionale ศ™i a schemelor naศ›ionale de stimulare a investiศ›iilor din รฎntreaga lume. Capitolul tematic al Raportului examineazฤƒ implicaศ›iile pentru politicile de investiศ›ii ศ™i investiศ›ii ale reformelor รฎn curs รฎn fiscalitatea internaศ›ionalฤƒ, inclusiv adoptarea unui impozit minim global pentru multinaศ›ionale ศ™i alte mecanisme de contracarare a practicilor fiscale dฤƒunฤƒtoare. Acesta analizeazฤƒ impactul general aศ™teptat asupra fluxurilor de investiศ›ii transfrontaliere, cu un accent special pe ศ›ฤƒrile รฎn curs de dezvoltare, ศ™i evalueazฤƒ efectul asupra utilizฤƒrii instrumentelor comune de promovare a investiศ›iilor, cum ar fi stimulente fiscale, zone economice speciale ศ™i cadre de cooperare regionalฤƒ. Raportul are un capitol dedicat tendinศ›elor globale รฎn finanศ›area dezvoltฤƒrii durabile. Prezintฤƒ constatฤƒri cheie ศ™i implicaศ›ii politice pentru examinarea Adunฤƒrii Generale a Naศ›iunilor Unite.

๐‘ต๐’†๐’–๐’•๐’“๐’‚๐’ ๐‘ท๐’๐’๐’Š๐’„๐’Š๐’†๐’”, ๐‘ผ๐’๐’†๐’—๐’†๐’ ๐‘ฐ๐’Ž๐’‘๐’‚๐’„๐’• 

๐‘ท๐’๐’๐’Š๐’•๐’Š๐’„๐’Š ๐’๐’†๐’–๐’•๐’“๐’†, ๐’Š๐’Ž๐’‘๐’‚๐’„๐’• ๐’๐’†๐’–๐’๐’Š๐’‡๐’๐’“๐’Ž

Mฤƒsurile netarifare (MNT) sunt mฤƒsuri de politicฤƒ comercialฤƒ concepute pentru a atinge obiective de politicฤƒ publicฤƒ, cum ar fi protejarea sฤƒnฤƒtฤƒศ›ii publice, siguranศ›a consumatorilor ศ™i a mediului. รŽn timp ce MNT suportฤƒ adesea costuri comerciale ridicate, cum ar fi costuri mari de informare, implementare ศ™i conformitate, ele sunt de obicei necesare pentru atingerea obiectivelor economice, sociale ศ™i de altฤƒ naturฤƒ pentru a asigura siguranศ›a ศ™i calitatea produselor pentru consumatori. Pe baza revizuirii unei liste de literaturฤƒ, studii de caz, acest studiu a analizat impactul de gen al MNT-urilor asupra femeilor ca comercianศ›i/antreprenori, lucrฤƒtori ศ™i, respectiv, consumatori, ศ™i รฎศ™i propune modalitฤƒศ›i รฎn care proiectele legate de MNT-uri. proiectarea, implementarea ศ™i monitorizarea pot fi abordate cu o lentilฤƒ de gen.

๐‘ฐ๐’๐’…๐’†๐’™ ๐’•๐’ ๐‘ท๐’“๐’๐’„๐’†๐’†๐’…๐’Š๐’๐’ˆ๐’” ๐’๐’‡ ๐’•๐’‰๐’† ๐‘ฎ๐’†๐’๐’†๐’“๐’‚๐’ ๐‘จ๐’”๐’”๐’†๐’Ž๐’ƒ๐’๐’š 2020/2021

๐‘ฐ๐’๐’…๐’†๐’™ ๐’๐’‚ ๐’๐’–๐’„๐’“๐’‚̆๐’“๐’Š๐’๐’† ๐‘จ๐’…๐’–๐’๐’‚̆๐’“๐’Š๐’Š ๐‘ฎ๐’†๐’๐’†๐’“๐’‚๐’๐’† 2020/2021

Indexul lucrฤƒrilor Adunฤƒrii Generale este un ghid bibliografic pentru lucrฤƒrile ศ™i documentaศ›ia Adunฤƒrii Generale. Acest numฤƒr acoperฤƒ cea de-a ศ™apteazeci ศ™i cincia sesiune a Adunฤƒrii, inclusiv comisiile sale principale ศ™i ad-hoc. Indexul este pregฤƒtit de Biblioteca Dag Hammarskjรถld, Departamentul de Comunicaศ›ii Globale, ca unul dintre produsele Sistemului de Informaศ›ii Bibliografice al Naศ›iunilor Unite (UNBIS).

๐‘จ๐’”๐’Š๐’‚-๐‘ท๐’‚๐’„๐’Š๐’‡๐’Š๐’„ ๐‘ช๐’๐’–๐’๐’•๐’“๐’Š๐’†๐’” ๐’˜๐’Š๐’•๐’‰ ๐‘บ๐’‘๐’†๐’„๐’Š๐’‚๐’ ๐‘ต๐’†๐’†๐’…๐’” ๐‘ซ๐’†๐’—๐’†๐’๐’๐’‘๐’Ž๐’†๐’๐’• ๐‘น๐’†๐’‘๐’๐’“๐’• 2022

๐‘น๐’‚๐’‘๐’๐’“๐’•๐’–๐’ ๐’…๐’† ๐’…๐’†๐’›๐’—๐’๐’๐’•๐’‚๐’“๐’† ๐’‚ ๐’•̦๐’‚̆๐’“๐’Š๐’๐’๐’“ ๐’…๐’Š๐’ ๐‘จ๐’”๐’Š๐’‚-๐‘ท๐’‚๐’„๐’Š๐’‡๐’Š๐’„ ๐’„๐’– ๐’๐’†๐’—๐’๐’Š ๐’”๐’‘๐’†๐’„๐’Š๐’‚๐’๐’† 2022

Raportul de dezvoltare a ศ›ฤƒrilor din Asia-Pacific cu nevoi speciale este o publicaศ›ie anualฤƒ recurentฤƒ ESCAP care discutฤƒ probleme de interes pentru ศ›ฤƒrile cel mai puศ›in dezvoltate (LDC) din Asia-Pacific, ศ›ฤƒrile รฎn curs de dezvoltare fฤƒrฤƒ ieศ™ire la mare (LLDC) ศ™i micile state insulare รฎn curs de dezvoltare (SIDS), la care se face referire colectiv. ca ศ›ฤƒri cu nevoi speciale (CSN). Ediศ›ia din 2022 a raportului, cu tema „Finanศ›area unei redresฤƒri durabile de la COVID-19 ศ™i dincolo”, evidenศ›iazฤƒ nevoile ศ™i decalajele semnificative de finanศ›are cu care se confruntฤƒ aceste ศ›ฤƒri รฎn eforturile lor de redresare de la COVID-19 ศ™i รฎn realizarea planului durabil. De asemenea, examineazฤƒ opศ›iunile de politicฤƒ pentru mobilizarea resurselor  financiare รฎn aceste ศ›ฤƒri รฎn acest scop.

๐‘ฐ๐’๐’…๐’–๐’”๐’•๐’“๐’š 4.0 ๐’‡๐’๐’“ ๐‘ฐ๐’๐’„๐’๐’–๐’”๐’Š๐’—๐’† ๐‘ซ๐’†๐’—๐’†๐’๐’๐’‘๐’Ž๐’†๐’๐’• 

๐‘ฐ๐’๐’…๐’–๐’”๐’•๐’“๐’Š๐’‚ 4.0 ๐’‘๐’†๐’๐’•๐’“๐’– ๐‘ซ๐’†๐’›๐’—๐’๐’๐’•๐’‚๐’“๐’† ๐‘ฐ๐’๐’„๐’๐’–๐’›๐’Š๐’—๐’‚̆

Utilizarea tehnologiilor industriei 4.0 รฎn producศ›ie poate creศ™te productivitatea ศ™i reduce impactul industrializฤƒrii asupra mediului. รŽn acelaศ™i timp, majoritatea firmelor din ศ›ฤƒrile รฎn curs de dezvoltare nu sunt pregฤƒtite sฤƒ utilizeze astfel de tehnologii, majoritatea continuฤƒ sฤƒ foloseascฤƒ tehnologii analogice รฎn procesele de producศ›ie ศ™i trebuie sฤƒ se industrializeze รฎn continuare pentru a beneficia de industria 4.0. Existฤƒ riscul de industrializare ศ™i diseminare lentฤƒ a industriei 4.0 รฎn industria prelucrฤƒtoare din ศ›ฤƒrile รฎn curs de dezvoltare, creศ™terea รฎn continuare a inegalitฤƒศ›ilor dintre ศ›ฤƒri ศ™i replicarea tiparelor observate รฎn revoluศ›iile tehnologice anterioare. Acest raport discutฤƒ despre industria 4.0 รฎn sectoarele de producศ›ie ศ™i impactul acesteia asupra inegalitฤƒศ›ilor รฎn interiorul ศ™i รฎntre ศ›ฤƒri.

๐‘ด๐’Š๐’๐’…๐’Š๐’๐’ˆ ๐’•๐’‰๐’† ๐‘ช๐’๐’“๐’‘๐’๐’“๐’‚๐’•๐’† ๐‘ฎ๐’‚๐’‘ 

๐‘ฎ๐’‚̂๐’๐’…๐’Š๐’“๐’†๐’‚ ๐’…๐’†๐’„๐’‚๐’๐’‚๐’‹๐’–๐’๐’–๐’Š ๐’„๐’๐’“๐’‘๐’๐’“๐’‚๐’•๐’Š๐’—๐’†

Aceastฤƒ publicaศ›ie urmฤƒreศ™te sฤƒ ajute apฤƒrฤƒtorii drepturilor omului sฤƒ abordeze, sฤƒ implice ศ™i sฤƒ solicite sprijinul afacerilor pentru mฤƒsuri care promoveazฤƒ o mai mare egalitate pentru persoanele lesbiene, gay, bisexuale, transgender ศ™i intersexuale (LGBTI). De asemenea, oferฤƒ companiilor, รฎn special profesioniศ™tilor รฎn managementul resurselor umane ศ™i celor care promoveazฤƒ diversitatea ศ™i incluziunea รฎn cadrul companiilor, o privire de ansamblu asupra domeniilor de potenศ›ialฤƒ colaborare cu societatea civilฤƒ LGBTI, precum ศ™i exemple practice de astfel de colaborare รฎn diferite pฤƒrศ›i ale lumii.

๐‘ช๐’“๐’๐’”๐’”-๐‘ฉ๐’๐’“๐’…๐’†๐’“ ๐‘ป๐’“๐’‚๐’…๐’† ๐’Š๐’ ๐’•๐’‰๐’† ๐‘ท๐’“๐’†- ๐’‚๐’๐’… ๐‘ท๐’๐’”๐’•-๐‘ท๐’‚๐’๐’…๐’†๐’Ž๐’Š๐’„ ๐‘ฌ๐’๐’—๐’Š๐’“๐’๐’๐’Ž๐’†๐’๐’• 

๐‘ช๐’๐’Ž๐’†๐’“๐’•̦๐’–๐’ ๐’•๐’“๐’‚๐’๐’”๐’‡๐’“๐’๐’๐’•๐’‚๐’๐’Š๐’†๐’“ ๐’Š̂๐’ ๐’Ž๐’†๐’…๐’Š๐’–๐’ ๐’‘๐’“๐’† ๐’”̦๐’Š ๐’‘๐’๐’”๐’•-๐’‘๐’‚๐’๐’…๐’†๐’Ž๐’Š๐’„

Din 2016, UNCTAD lucreazฤƒ pentru a sprijini femeile รฎn comerศ›ul transfrontalier informal din Africa subsaharianฤƒ, desfฤƒศ™urรขnd activitฤƒศ›i analitice, de consolidare a capacitฤƒศ›ilor ศ™i de advocacy a politicilor. Acest raport descrie rezultatele unei evaluฤƒri a impactului activitฤƒศ›ilor de consolidare a capacitฤƒศ›ilor pe care UNCTAD le-a desfฤƒศ™urat รฎn Malawi, Republica Unitฤƒ Tanzania ศ™i Zambia รฎn perioada 2019-2021. Activitฤƒศ›ile de consolidare a capacitฤƒศ›ilor au constat รฎntr-un program de formare de ลŸase zile privind regulile ศ™i procedurile comerciale ศ™i dezvoltarea abilitฤƒศ›ilor antreprenoriale ศ™i au fost destinate comercianศ›ilor transfrontalieri la scarฤƒ micฤƒ ศ™i informali. Acest raport evalueazฤƒ impactul programului de formare UNCTAD asupra foศ™tilor participanศ›i ศ™i analizeazฤƒ aspecte precum familiaritatea cu regulile comerciale, procedurile vamale ศ™i drepturile ศ™i obligaศ›iile comercianศ›ilor; utilizarea sporitฤƒ a punctelor de frontierฤƒ oficiale, rezilienศ›a ศ™i adaptarea afacerilor; formalizarea afacerii ศ™i รฎnศ›elegerea mฤƒsurilor COVID-19. Acesta atrage dovezi din Malawi, Republica Unitฤƒ Tanzania ศ™i Zambia, luรขnd รฎn considerare comerศ›ul transfrontalier รฎn mediul pre ศ™i post-pandemic. รŽn cele din urmฤƒ, prezintฤƒ patru studii de caz.

๐‘ฉ๐’†๐’“๐’Œ๐’†๐’๐’†๐’š ๐‘ท๐’“๐’๐’•๐’๐’„๐’๐’ ๐’๐’ ๐‘ซ๐’Š๐’ˆ๐’Š๐’•๐’‚๐’ ๐‘ถ๐’‘๐’†๐’-๐‘บ๐’๐’–๐’“๐’„๐’† ๐‘ฐ๐’๐’—๐’†๐’”๐’•๐’Š๐’ˆ๐’‚๐’•๐’Š๐’๐’๐’”

๐‘ท๐’“๐’๐’•๐’๐’„๐’๐’๐’–๐’ ๐‘ฉ๐’†๐’“๐’Œ๐’†๐’๐’†๐’š ๐’‘๐’“๐’Š๐’—๐’Š๐’๐’… ๐’Š๐’๐’—๐’†๐’”๐’•๐’Š๐’ˆ๐’‚๐’•̦๐’Š๐’Š๐’๐’† ๐’…๐’Š๐’ˆ๐’Š๐’•๐’‚๐’๐’† ๐’„๐’– ๐’”๐’–๐’“๐’”๐’‚̆ ๐’…๐’†๐’”๐’„๐’‰๐’Š๐’”๐’‚̆

Protocolul Berkeley privind investigaศ›iile digitale cu sursฤƒ deschisฤƒ identificฤƒ standarde internaศ›ionale pentru efectuarea de cercetฤƒri online a presupuselor รฎncฤƒlcฤƒri ale dreptului internaศ›ional penal, al drepturilor omului ศ™i al dreptului umanitar. Acesta oferฤƒ รฎndrumฤƒri cu privire la metodologiile ศ™i procedurile pentru culegerea, analizarea ศ™i conservarea informaศ›iilor digitale รฎntr-o manierฤƒ profesionalฤƒ, legalฤƒ ศ™i eticฤƒ. Protocolul stabileศ™te mฤƒsuri pe care anchetatorii online le pot ศ™i ar trebui sฤƒ le ia pentru a proteja siguranศ›a digitalฤƒ, fizicฤƒ ศ™i psihosocialฤƒ a lor ศ™i a celorlalศ›i, inclusiv a martorilor, victimelor ศ™i primilor respondenศ›i (cum ar fi cetฤƒศ›enii, activiศ™tii ศ™i jurnaliศ™tii) care รฎศ™i riscฤƒ propria bunฤƒstare sฤƒ documenteze crimele de rฤƒzboi ศ™i รฎncฤƒlcฤƒrile drepturilor omului, astfel รฎncรขt cei responsabili sฤƒ fie aduศ™i รฎn faศ›a justiศ›iei.

Pentru mai multe informaลฃii accesaลฃi:

duminicฤƒ, 5 iunie 2022

Publicaลฃii ONU

 Publicaลฃii ONU

๐‘ฏ๐’‚๐’๐’…๐’ƒ๐’๐’๐’Œ ๐’๐’ ๐‘พ๐’‚๐’•๐’†๐’“ ๐‘จ๐’๐’๐’๐’„๐’‚๐’•๐’Š๐’๐’ ๐’Š๐’ ๐’‚ ๐‘ป๐’“๐’‚๐’๐’”๐’ƒ๐’๐’–๐’๐’…๐’‚๐’“๐’š ๐‘ช๐’๐’๐’•๐’†๐’™๐’•
๐‘ด๐’‚๐’๐’–๐’‚๐’ ๐’‘๐’“๐’Š๐’—๐’Š๐’๐’… ๐’‚๐’๐’๐’„๐’‚๐’“๐’†๐’‚ ๐’‚๐’‘๐’†๐’Š ๐’Š̂๐’ ๐’„๐’๐’๐’•๐’†๐’™๐’• ๐’•๐’“๐’‚๐’๐’”๐’‡๐’“๐’๐’๐’•๐’‚๐’๐’Š๐’†๐’“

V-aลฃi รฎntrebat vreodatฤƒ ce utilizatori pot folosi apa unui lac, rรขu sau altฤƒ sursฤƒ? รŽn ce scopuri, รฎn ce cantitate ศ™i de ce calitate? Unde ศ™i cรขnd?

Acestea sunt รฎntrebฤƒrile la care se rฤƒspunde prin „alocarea apei”, care este procesul ศ™i rezultatul determinฤƒrii modului รฎn care diferitele pฤƒrศ›i interesate utilizeazฤƒ apa. Odatฤƒ cu deficitul tot mai mare de apฤƒ pe tot globul, determinarea unei astfel de utilizฤƒri a apei reprezintฤƒ o provocare majorฤƒ – ศ™i cu atรขt mai mult รฎn bazinele transfrontaliere รฎn care interesele (potenศ›ial conflictuale) diferiศ›ilor utilizatori de apฤƒ se suprapun cu interesele (potenศ›ial conflictuale) diferitelor ศ›ฤƒri. ศ˜i, deศ™i alocarea apei รฎn bazinele transfrontaliere nu este o practicฤƒ nouฤƒ, criza apei care se profileazฤƒ, evoluศ›iile sociale, economice ศ™i tehnologice accelerate ศ™i variabilitatea climei necesitฤƒ abordฤƒri noi, flexibile, care sฤƒ poatฤƒ asigura gestionarea apei pe viitor.

Vestea bunฤƒ: istoria aratฤƒ cฤƒ aranjamentele transfrontaliere de alocare a apei pot funcศ›iona รฎn beneficiul statelor implicate - dacฤƒ sunt bine concepute, convenite de comun acord, adaptabile ศ™i implementate eficient.

Cum ศ™i unde se poate gฤƒsi expertiza ศ™i experienศ›ele relevante atunci cรขnd vine vorba de chestiuni de alocare a apei รฎntr-un context de apฤƒ transfrontalierฤƒ?

Pe o perioadฤƒ de 3 ani, รฎn elaborarea Manualului au fost implicate peste 100 de ศ›ฤƒri, 70 de organizaศ›ii internaศ›ionale, 20 de organizaศ›ii de bazin hidrografic. Un grup format din peste 50 de experศ›i รฎn acest domeniu s-a รฎntรขlnit รฎn mod regulat ศ™i a analizat sistematic experienศ›ele existente รฎn alocarea apei transfrontaliere la nivel global. Ei au distilat criterii, bune practici ศ™i soluศ›ii pentru a face faศ›ฤƒ deficitului de apฤƒ tot mai mare de pe glob. Ei au รฎnvฤƒศ›at unii de la alศ›ii ศ™i ศ™i-au รฎmbunฤƒtฤƒศ›it รฎnศ›elegerea beneficiilor ศ™i provocฤƒrilor utilizฤƒrii alocฤƒrii apei รฎn cooperarea transfrontalierฤƒ รฎn domeniul apei.

„Manual privind alocarea apei รฎntr-un context transfrontalier” explicฤƒ diferitele faze, beneficii ศ™i provocฤƒri ale alocฤƒrii transfrontaliere a apei ศ™i ghideazฤƒ statele interesate prin procesul de evaluare a utilitฤƒศ›ii potenศ›iale a acesteia รฎn bazinele lor comune. Manualul conศ›ine 46 de studii de caz exemplare care evidenศ›iazฤƒ caracteristicile cheie ale alocฤƒrii ศ™i demonstreazฤƒ aplicarea lor practicฤƒ รฎn diferite contexte de apฤƒ transfrontalierฤƒ din รฎntreaga lume. De asemenea, ajutฤƒ la construirea capacitฤƒศ›ii necesare pentru a aborda probleme complexe de alocare a apei, sprijinฤƒ guvernele รฎn stabilirea acordurilor de alocare a apei ศ™i, ca atare, transmite un mesaj puternic asupra importanศ›ei ศ™i fezabilitฤƒศ›ii cooperฤƒrii transfrontaliere ศ™i a adaptabilitฤƒศ›ii. Nu รฎn ultimul rรขnd, Manualul prezintฤƒ prima prezentare generalฤƒ a acordurilor de alocare a apei รฎn apele transfrontaliere.

Pentru mai multe informaลฃii, vฤƒ recomandฤƒm manualul:

๐‘ช๐’๐’๐’‡๐’†๐’“๐’†๐’๐’„๐’† ๐’๐’‡ ๐‘ฌ๐’–๐’“๐’๐’‘๐’†๐’‚๐’ ๐‘บ๐’•๐’‚๐’•๐’Š๐’”๐’•๐’Š๐’„๐’Š๐’‚๐’๐’” ๐‘ญ๐’“๐’‚๐’Ž๐’†๐’˜๐’๐’“๐’Œ ๐’๐’ ๐‘พ๐’‚๐’”๐’•๐’† ๐‘บ๐’•๐’‚๐’•๐’Š๐’”๐’•๐’Š๐’„๐’”
๐‘ช๐’๐’๐’‡๐’†๐’“๐’Š๐’๐’•̦๐’‚ ๐‘ช๐’‚๐’…๐’“๐’–๐’๐’–๐’Š ๐‘บ๐’•๐’‚๐’•๐’Š๐’”๐’•๐’Š๐’„๐’Š๐’†๐’๐’Š๐’๐’๐’“ ๐‘ฌ๐’–๐’“๐’๐’‘๐’†๐’๐’Š ๐’‘๐’†๐’๐’•๐’“๐’– ๐‘บ๐’•๐’‚๐’•๐’Š๐’”๐’•๐’Š๐’„๐’‚ ๐’…๐’†๐’”̦๐’†๐’–๐’“๐’Š๐’๐’๐’“

Acest document a fost pregฤƒtit de Grupul operativ pentru Statistica deศ™eurilor รฎn cadrul mandatului sฤƒu de la Conferinศ›a Statisticienilor Europeni. Conferinศ›a a aprobat documentul, inclusiv cadrul pentru statisticile deศ™eurilor, รฎn sesiunea sa plenarฤƒ din 2021.

Statisticile oficiale ale deศ™eurilor sunt produse de mai bine de 40 de ani. Acestea au fost dezvoltate iniศ›ial pentru a monitoriza ศ™i gestiona ameninศ›ฤƒrile la adresa sฤƒnฤƒtฤƒศ›ii umane ศ™i a mediului. Mai recent, nevoile de informare s-au รฎndreptat spre realizarea valorii economice a deศ™eurilor, รฎn special รฎn contextul „economiei circulare”. Aceastฤƒ schimbare a creat cerere de informaศ›ii cu privire la tipurile de deศ™euri care nu au fost mฤƒsurate รฎn mod tradiศ›ional, de exemplu, deศ™eurile electronice, alimentare ศ™i textile. De asemenea, se cautฤƒ o perspectivฤƒ mai bunฤƒ asupra valorii economice a deศ™eurilor ศ™i a deศ™eurilor care sunt greu de mฤƒsurat, inclusiv a celor procesate de lucrฤƒtorii din sectorul informal. Acest interes รฎn creศ™tere se reflectฤƒ รฎn faptul cฤƒ mulศ›i dintre indicatorii Obiectivelor de Dezvoltare Durabilฤƒ ai Naศ›iunilor Unite se referฤƒ direct la deศ™euri ศ™i gestionarea acestora.

Acest document serveศ™te drept ghid pentru statisticienii care รฎntocmesc statistici naศ›ionale privind deศ™eurile ศ™i contribuie la armonizarea รฎn continuare a statisticilor internaศ›ionale privind deศ™eurile. Domeniul sฤƒu de aplicare extins propus al statisticilor privind deศ™eurile oferฤƒ o bazฤƒ importantฤƒ pentru mฤƒsurarea economiei circulare ศ™i a altor domenii de politicฤƒ legate de producศ›ie ศ™i consum.

Cadrul de statistici privind deศ™eurile a fost elaborat de un grup de lucru dedicat UNECE, รฎnfiinศ›at de Conferinศ›a Statisticienilor Europeni. Cadrul a fost aprobat รฎn 2021 de ศ™efii birourilor naศ›ionale de statisticฤƒ din peste 60 de ศ›ฤƒri care sunt membri ai Conferinศ›ei ศ™i de organizaศ›iile internaศ›ionale importante.

Pentru mai multe informaลฃii accesaลฃi:

๐‘ช๐’๐’๐’‡๐’†๐’“๐’†๐’๐’„๐’† ๐’๐’‡ ๐‘ฌ๐’–๐’“๐’๐’‘๐’†๐’‚๐’ ๐‘บ๐’•๐’‚๐’•๐’Š๐’”๐’•๐’Š๐’„๐’Š๐’‚๐’๐’” ๐‘น๐’๐’‚๐’… ๐‘ด๐’‚๐’‘ ๐’๐’ ๐‘บ๐’•๐’‚๐’•๐’Š๐’”๐’•๐’Š๐’„๐’” ๐’‡๐’๐’“ ๐‘บ๐’–๐’”๐’•๐’‚๐’Š๐’๐’‚๐’ƒ๐’๐’† ๐‘ซ๐’†๐’—๐’†๐’๐’๐’‘๐’Ž๐’†๐’๐’• ๐‘ฎ๐’๐’‚๐’๐’”

๐‘ช๐’๐’๐’‡๐’†๐’“๐’Š๐’๐’•̦๐’‚ ๐’”๐’•๐’‚๐’•๐’Š๐’”๐’•๐’Š๐’„๐’Š๐’†๐’๐’Š๐’๐’๐’“ ๐’†๐’–๐’“๐’๐’‘๐’†๐’๐’Š ๐‘ญ๐’๐’‚๐’Š๐’‚ ๐’…๐’† ๐’‘๐’‚๐’“๐’„๐’–๐’“๐’” ๐’‘๐’“๐’Š๐’—๐’Š๐’๐’… ๐’”๐’•๐’‚๐’•๐’Š๐’”๐’•๐’Š๐’„๐’Š๐’๐’† ๐’‘๐’†๐’๐’•๐’“๐’– ๐’๐’ƒ๐’Š๐’†๐’„๐’•๐’Š๐’—๐’†๐’๐’† ๐’…๐’† ๐’…๐’†๐’›๐’—๐’๐’๐’•๐’‚๐’“๐’† ๐’…๐’–๐’“๐’‚๐’ƒ๐’Š๐’๐’‚̆

Cea de-a doua ediศ›ie a Foii de parcurs privind statisticile pentru ODD-uri รฎศ™i propune sฤƒ ofere รฎndrumฤƒri membrilor sistemelor statistice naศ›ionale ศ™i altor pฤƒrศ›i interesate cu privire la modul cel mai bun de a naviga รฎn sarcina complexฤƒ de mฤƒsurare a realizฤƒrii obiectivelor ศ™i ศ›intelor Agendei 2030. Procedรขnd astfel, se strฤƒduieศ™te sฤƒ consolideze sistemele naศ›ionale de informaศ›ii fiabile bazate pe date ศ™i sฤƒ sprijine eforturile pentru atingerea Obiectivelor. Foaia de parcurs acoperฤƒ diferite aspecte legate de activitate, cum ar fi coordonarea naศ›ionalฤƒ, raportarea privind indicatorii ODD la nivel global, urmฤƒrirea progresului la diferite niveluri, asigurarea calitฤƒศ›ii, a nu lฤƒsa pe nimeni รฎn urmฤƒ, comunicarea, evaluฤƒrile naศ›ionale voluntare ศ™i dezvoltarea capacitฤƒศ›ilor. รŽntrebฤƒrile frecvente ศ™i un glosar urmฤƒresc sฤƒ explice รฎntr-un mod uศ™or de รฎnศ›eles problemele ศ™i termenii utilizaศ›i. Multe exemple despre modul รฎn care ศ›ฤƒrile implementeazฤƒ Foaia de parcurs sunt furnizate pe un site web dedicat pentru a inspira ศ™i a ajuta la รฎnvฤƒศ›area din experienศ›e.

Foaia de parcurs poate fi utilizatฤƒ รฎn comunicฤƒrile cu alte pฤƒrศ›i interesate implicate รฎn implementarea ODD, cum ar fi factorii de decizie, mediul academic, societatea civilฤƒ, sectorul privat ศ™i mass-media, pentru a explica problemele legate de statisticile pentru ODD ศ™i rolul critic al statisticilor oficiale.

Foaia de parcurs a fost elaboratฤƒ de Grupul de coordonare al Conferinศ›ei Statisticienilor Europeni privind Statisticile pentru ODD, care include 17 ศ›ฤƒri, Comitetul de Statisticฤƒ Interstatal al Comunitฤƒศ›ii Statelor Independente, Eurostat, OCDE ศ™i UNECE. ศ˜efii birourilor de statisticฤƒ din peste 60 de ศ›ฤƒri din UNECE, OCDE ศ™i nu numai au aprobat Foaia de parcurs รฎn iunie 2021.

Mai multe informaลฃii accesaลฃi:

๐‘ญ๐’๐’“๐’†๐’”๐’• ๐‘ท๐’“๐’๐’…๐’–๐’„๐’•๐’” ๐‘จ๐’๐’๐’–๐’‚๐’ ๐‘ด๐’‚๐’“๐’Œ๐’†๐’• ๐‘น๐’†๐’—๐’Š๐’†๐’˜ ๐Ÿ๐ŸŽ๐Ÿ๐ŸŽ-๐Ÿ๐ŸŽ๐Ÿ๐Ÿ - ๐‘ผ๐‘ต๐‘ฌ๐‘ช๐‘ฌ

๐‘จ๐’๐’‚๐’๐’Š๐’›๐’‚ ๐’‚๐’๐’–๐’‚๐’๐’‚̆ ๐’‚ ๐’‘๐’Š๐’†๐’•̦๐’†๐’Š ๐’‘๐’“๐’๐’…๐’–๐’”๐’†๐’๐’๐’“ ๐’‡๐’๐’“๐’†๐’”๐’•๐’Š๐’†๐’“๐’† 2020-2021

Analiza anualฤƒ a pieศ›ei produselor forestiere 2020-2021 oferฤƒ o analizฤƒ cuprinzฤƒtoare a pieศ›elor din regiunea UNECE ศ™i raporteazฤƒ principalele influenศ›e ale pieศ›ei dincolo de regiune. Acesta acoperฤƒ produse de la pฤƒdure pรขnฤƒ la utilizatorul final ศ™i de la lemn rotund ศ™i produse primare prelucrate pรขnฤƒ la valoarea adฤƒugatฤƒ, locuinศ›e ศ™i energie lemnoasฤƒ. Capitolele bazate pe statistici analizeazฤƒ pieศ›ele pentru materii prime lemnoase, cherestea, panouri pe bazฤƒ de lemn, hรขrtie, carton ศ™i pastฤƒ de lemn. La baza analizei se aflฤƒ o colecศ›ie cuprinzฤƒtoare de date. Revizuirea evidenศ›iazฤƒ rolul produselor forestiere durabile pe pieศ›ele internaศ›ionale, discutฤƒ politicile privind pฤƒdurile ศ™i produsele forestiere, evalueazฤƒ principalele tendinศ›e ศ™i factori, ศ™i analizeazฤƒ efectele situaศ›iei economice actuale asupra pieศ›elor produselor forestiere.

Pentru mai multe informaลฃii accesaลฃi:

๐‘ฐ๐’๐’๐’๐’—๐’‚๐’•๐’Š๐’๐’ ๐’‡๐’๐’“ ๐‘บ๐’–๐’”๐’•๐’‚๐’Š๐’๐’‚๐’ƒ๐’๐’† ๐‘ซ๐’†๐’—๐’†๐’๐’๐’‘๐’Ž๐’†๐’๐’• ๐‘น๐’†๐’—๐’Š๐’†๐’˜ ๐’๐’‡ ๐‘ด๐’๐’๐’…๐’๐’—๐’‚

๐‘น๐’†๐’—๐’Š๐’›๐’–๐’Š๐’“๐’†๐’‚ ๐‘ฐ๐’๐’๐’—๐’‚๐’•̦๐’Š๐’†๐’Š ๐’‘๐’†๐’๐’•๐’“๐’– ๐‘ซ๐’†๐’›๐’—๐’๐’๐’•๐’‚๐’“๐’† ๐‘ซ๐’–๐’“๐’‚๐’ƒ๐’Š๐’๐’‚̆ ๐’‚ ๐‘ด๐’๐’๐’…๐’๐’—๐’†๐’Š

Evaluarea Inovaศ›iei pentru Dezvoltare Durabilฤƒ a Moldovei conศ›ine rezultatele unui exerciศ›iu de consiliere รฎn materie de politici, care sa bazat pe experienศ›a acumulatฤƒ de UNECE รฎn identificarea bunelor practici ศ™i a lecศ›iilor de politici รฎn domeniul dezvoltฤƒrii bazate pe cunoaศ™tere, cu referire รฎn special la problemele legate de ลฃฤƒri cu economii รฎn tranziลฃie. Acesta oferฤƒ un set de recomandฤƒri ศ™i opศ›iuni de politicฤƒ pentru a stimula activitatea de inovare รฎn ศ›arฤƒ, a spori capacitatea acesteia de inovare ศ™i a รฎmbunฤƒtฤƒศ›i eficienศ›a generalฤƒ a sistemului naศ›ional de inovare.

Pentru mai multe informaลฃii accesaลฃi:

duminicฤƒ, 13 martie 2022

Bibliotecile depozitare ale ONU lunar - martie 2022

Bibliotecile depozitare ale ONU lunar - martie 2022

 Rapoarte/publicaลฃii ONU

๐‘ผ๐‘ต ๐‘พ๐’๐’Ž๐’†๐’ ๐‘บ๐’•๐’“๐’‚๐’•๐’†๐’ˆ๐’Š๐’„ ๐‘ท๐’๐’‚๐’ 2022–2025

๐‘ƒ๐‘™๐‘Ž๐‘›๐‘ข๐‘™ ๐‘†๐‘ก๐‘Ÿ๐‘Ž๐‘ก๐‘’๐‘”๐‘–๐‘ ๐‘Ž๐‘™ ๐‘ˆ๐‘ ๐‘Š๐‘œ๐‘š๐‘’๐‘› 2022–2025

UN Women este agenลฃia Organizaลฃiei Natiunilor Unite (ONU) dedicatฤƒ promovฤƒrii egalitฤƒลฃii de gen ลŸi abilitฤƒลฃii femeilor.

Planul Strategic 2022–2025 va ghida UN Women pentru urmฤƒtorii patru ani – cu privirea cฤƒtre termenul limitฤƒ din 2030 pentru atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilฤƒ (ODD). Ea articuleazฤƒ modul รฎn care UN Women รฎศ™i va valorifica triplul mandat unic – care include sprijin normativ, coordonarea sistemului ONU ศ™i activitฤƒศ›i operaศ›ionale – pentru a mobiliza acศ›iuni urgente ศ™i susศ›inute pentru a atinge egalitatea de gen ศ™i รฎmputernicirea tuturor femeilor ศ™i fetelor ศ™i pentru a sprijini realizarea Agendei 2030. pentru Dezvoltare Durabilฤƒ.

Planul strategic se bazeazฤƒ pe constatฤƒrile cheie dintr-un proces consultativ amplu, analiza lecศ›iilor รฎnvฤƒศ›ate ศ™i recomandฤƒrile din evaluฤƒri, audituri, inclusiv cele din revizuirea ศ™i evaluarea pe 25 de ani a Declaraศ›iei ศ™i Platformei de acศ›iune de la Beijing.

25-year review and appraisal of the Beijing Declaration and Platform for Action.

Mai multe informaศ›ii:


๐‘ช๐’‰๐’‚๐’๐’ˆ๐’† 2022: ๐‘ฐ๐’Ž๐’‘๐’‚๐’„๐’•๐’”, ๐‘จ๐’…๐’‚๐’‘๐’•๐’‚๐’•๐’Š๐’๐’ ๐’‚๐’๐’… ๐‘ฝ๐’–๐’๐’๐’†๐’“๐’‚๐’ƒ๐’Š๐’๐’Š๐’•๐’š

๐‘†๐‘โ„Ž๐‘–๐‘š๐‘๐‘Ž̆๐‘Ÿ๐‘–๐‘™๐‘’ ๐‘๐‘™๐‘–๐‘š๐‘Ž๐‘ก๐‘–๐‘๐‘’ 2022: ๐‘–๐‘š๐‘๐‘Ž๐‘๐‘ก๐‘ข๐‘Ÿ๐‘–, ๐‘Ž๐‘‘๐‘Ž๐‘๐‘ก๐‘Ž๐‘Ÿ๐‘’ ๐‘̦๐‘– ๐‘ฃ๐‘ข๐‘™๐‘›๐‘’๐‘Ÿ๐‘Ž๐‘๐‘–๐‘™๐‘–๐‘ก๐‘Ž๐‘ก๐‘’

Panelul Interguvernamental pentru Schimbฤƒri Climatice (IPCC), un organism al Naศ›iunilor Unite dedicat exclusiv analizei ศ™tiinศ›ei din spatele schimbฤƒrilor climatice, tocmai a lansat raportul sฤƒu mult aศ™teptat: Schimbฤƒrile Climatice 2022: Impacturi, Adaptare ศ™i Vulnerabilitate.

Acest raport extrem de important al ONU – scris de 270 de oameni de ศ™tiinศ›ฤƒ din 67 de ศ›ฤƒri ศ™i aprobat de 195 de guverne – aratฤƒ รฎn termeni foarte clari cฤƒ รฎnrฤƒutฤƒศ›irea impactului asupra climei face ravagii รฎn fiecare parte a lumii ศ™i afecteazฤƒ fiecare fiinศ›ฤƒ vie de pe planetฤƒ: oameni, animale. , plante, ecosisteme รฎntregi. Raportul sunฤƒ un avertisment puternic cฤƒ sunt necesare imediat acศ›iuni mult mai รฎndrฤƒzneศ›e pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de serฤƒ, precum ศ™i pentru a se adapta la impactul crescรขnd asupra climei ศ™i pentru a proteja pe cei mai vulnerabili.

Mai multe informaศ›ii:

Descฤƒrcaศ›i raportul complet:

marศ›i, 1 martie 2022

30 de ani de la aderarea Republicii Moldova la Organizaลฃia Naลฃiunilor Unite

30 de ani de la aderarea Republicii Moldova la Organizaลฃia Naลฃiunilor Unite


La data de 2 martie 2022 se รฎmplinesc 30 de ani de la aderarea Republicii Moldova la Organizaลฃia Naลฃiunilor Unite. Aceastฤƒ decizie a avut semnificaลฃia recunoaลŸterii independenลฃei Republicii Moldova pe plan internaลฃional.

Republica Moldova a devenit membru ONU pe data de 2 martie 1992, odatฤƒ cu adoptarea de cฤƒtre Adunarea Generalฤƒ ONU a Rezoluลฃiei A/RES/46/223.

Fiind un forum universal de dezbatere a problemelor globale, Republica Moldova acordฤƒ o importanลฃฤƒ deosebitฤƒ rolului ONU รฎn promovarea democraลฃiei ลŸi a drepturilor omului, menลฃinerea pฤƒcii ลŸi securitฤƒลฃii internaลฃionale, dezvoltarea economicฤƒ ลŸi socialฤƒ, respectarea principiilor  dreptului internaลฃional ลŸi a supremaลฃiei legii.

Un rol important รฎn promovarea intereselor ลŸi prioritฤƒลฃilor naลฃionale รฎn cadrul ONU รฎl au misiunile ลฃฤƒrii noastre acreditate pe lรขngฤƒ organizaลฃie ลŸi Oficiile sale la New YorkGeneva ลŸi Viena, precum ลŸi รฎn alte capitale unde รฎลŸi au sediul mai multe agenลฃii specializate ONU, fonduri ลŸi programe.

รŽn calitate de membru ales al unor importante organe elective ale ONU, precum Consiliul Economic ลŸi Social, Consiliile Executive ale PNUD/UNFPA/UNOPS/UNICEF, Consiliul Drepturilor Omului, etc., ลฃara noastrฤƒ a  participat plenar la eforturile multilaterale orientate spre rezolvarea problemelor internaลฃionale cu caracter economic, social, cultural sau umanitar ลŸi promovarea drepturilor omului ลŸi libertฤƒลฃilor fundamentale. 

Imediat dupฤƒ aderarea Republicii Moldova la familia ONU, mai multe din aceste agenลฃii, fonduri ลŸi programe ลŸi-au deschis, cu acordul Guvernului RM, oficii รฎn ลฃarฤƒ รฎn vederea susลฃinerii activitฤƒลฃilor de promovare a democraลฃiei, bunei guvernฤƒri, prosperitฤƒลฃii, drepturilor omului ลŸi consolidarea unui stat de drept modern ลŸi european.

ONU รฎn Moldova este un partener cheie, care susศ›ine procesul de naศ›ionalizare ศ™i implementare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilฤƒ. Sistemul ONU a oferit susศ›inere Republicii Moldova รฎn procesul de adaptare a Agendei 2030 la contextul ศ›ฤƒrii, fapt care implicฤƒ stabilirea unui sistem de raportare ศ™i evaluare a progresului  de realizare  a fiecฤƒrui obiectiv relevant pentru Moldova.

Organizaลฃia Naลฃiunilor Unite a fost fondatฤƒ dupฤƒ cel de-al doilea rฤƒzboi mondial, รฎn 1945, fundamentatฤƒ pe principiile consfinลฃite รฎn Carta ONU , รฎn scopul menลฃinerii pฤƒcii ลŸi securitฤƒลฃii internaลฃionale, promovฤƒrii bunฤƒstฤƒrii ลŸi drepturilor omului.

Actualmente organizaลฃia cuprinde 193 de state membre care participฤƒ la abordarea ลŸi identificarea soluลฃiilor pentru problemele globale รฎntr-un cadru internaลฃional unic de dialog ลŸi cooperare. Organele principale ale ONU sunt: Adunarea GeneralฤƒConsiliul de Securitate, Consiliul Economic ลŸi Social (ECOSOC) ลŸi Curtea Internaลฃionalฤƒ de Justiลฃie.

Mandatul ONU cuprinde o serie largฤƒ de domenii precum: desfฤƒลŸurarea operaลฃiunilor de menลฃinere a pฤƒcii, prevenirea conflictelor ลŸi oferirea asistenลฃei umanitare, activitฤƒลฃi operaลฃionale pentru dezvoltare ลŸ.a. De asemenea, organizaลฃia oferฤƒ o platformฤƒ globalฤƒ de abordare ลŸi luare a deciziilor asupra provocฤƒrilor cu care se confruntฤƒ comunitatea internaลฃionalฤƒ precum dezvoltarea durabilฤƒ, schimbฤƒrile climaterice, contracararea terorismului, dezarmarea, bunฤƒstarea populaลฃiei, promovarea democraลฃiei ลŸi a drepturilor omului ลŸ.a.  

Republica Moldova a aderat la ONU la 2 martie 1992, รฎn ziua รฎn care a fost declanลŸat rฤƒzboiul de pe Nistru.

Rezoluศ›ia Consiliului de Securitate cu recomandarea de a admite Republica Moldova รฎn Organizaศ›ia Naศ›iunilor Unite a fost votatฤƒ de Adunarea Generalฤƒ unanim pe data de 2 martie. Tot atunci, Mircea Snegur a rostit de la tribuna ONU un discurs รฎn care a vorbit despre Republica Moldova ศ™i locul ei รฎn arhitectura internaศ›ionalฤƒ.


Iatฤƒ doar cรขteva spicuiri din discursul preศ™edintelui Mircea Snegur rostit pe 2 martie la New York: „Profitรขnd de aflarea mea la aceastฤƒ รฎnaltฤƒ tribunฤƒ, declar cu toatฤƒ responsabilitatea cฤƒ Republica Moldova promoveazฤƒ ศ™i va promova ศ™i pe viitor la nivelul de stat o politicฤƒ รฎndreptatฤƒ spre ocrotirea drepturilor ศ™i libertฤƒศ›ilor fundamentale ale omului”.

รŽn continuare, Mircea Snegur a vorbit despre paศ™ii รฎntreprinศ™i de diplomaศ›ii moldoveni pentru integrarea statului nostru รฎn sistemul de relaศ›ii internaศ›ionale. „La 10 septembrie 1991, Parlamentul a adoptat o hotฤƒrรขre prin care a recunoscut รฎntru totul rolul excepศ›ional al instrumentelor care configureazฤƒ drepturile ศ™i libertฤƒศ›ile fundamentale ale omului”, a declarat preศ™edintele moldovean.

Spre finalul discursului, Mircea Snegur a ศ›inut sฤƒ specifice cฤƒ "timp de decenii, poporul Republicii Moldova a fost obiectul unor experimente monstruoase ศ™i privaศ›iunile prin care a trecut ศ™i-au lฤƒsat amprenta asupra รฎntregii lui existenศ›e... Vreau sฤƒ vฤƒ asigur cฤƒ Republica Moldova va respecta cu stricteศ›e principiile consfinศ›ite รฎn Carta Organizaศ›iei Naศ›iunilor Unite ศ™i va face totul pentru a contribui la realizarea lor".

Aderarea Republicii Moldova la Organizaศ›ia Naศ›iunilor Unite a fost cel de-al doilea pas istoric, dupฤƒ Declaraศ›ia de Independenศ›ฤƒ, care a dat lumii de ศ™tire despre existenศ›a ศ™i bunele intenศ›ii ale unui popor trecut prin grele รฎncercฤƒri รฎn istoria sa milenarฤƒ.