Ziua Internațională „Zero Deșeuri”

 

Ziua Internațională „Zero Deșeuri”

La 14 decembrie 2022, la cea de-a 77-a sesiune  a Adunarii Generale a Națiunilor Unite, a fost adoptată rezoluția de proclamare a zilei de 30 martie drept Zi Internațională ”Zero Deșeuri”, care urmează să fie respectată anual. În urma altor decizii la nivel înalt concentrate pe poluare, Turcia, împreună cu alte 105 de țări, a înaintat rezoluția Adunării ONU pentru Mediu „Încheierea poluării cu plastic: către un instrument obligatoriu din punct de vedere juridic la nivel internațional”.

Practicile nesustenabile de producție și consum ale umanității conduc planeta către distrugere.
„Gospodăriile, întreprinderile mici și furnizorii de servicii publice generează între 2,1 miliarde și 2,3 miliarde de tone de deșeuri solide municipale în fiecare an – de la ambalaje și electronice până la materiale plastice și alimente. Cu toate acestea, serviciile globale de gestionare a deșeurilor sunt prost echipate pentru a face față acestui lucru, 2,7 miliarde de oameni nu au acces la colectarea deșeurilor solide și doar 61-62% din deșeurile solide municipale sunt gestionate în unități controlate. Umanitatea trebuie să acționeze urgent pentru a aborda criza deșeurilor”, informează https://www.un.org/en.

Sursa foto: https://www.zdg.md

Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) și Programul Națiunilor Unite pentru Așezările Umane (UN-Habitat) facilitează împreună celebrarea Zilei Internaționale ”Zero Deșeuri” cu scopul de a crește gradul de conștientizare cu privire la inițiativele naționale, subnaționale, regionale și locale spre zero deșeuri și contribuția acestora la realizarea dezvoltării durabile.
Ziua Internațională ”Zero Deșeuri” din anul acesta cu tema Spre zero deșeuri în modă și textile marchează o premieră istorică și subliniază importanța unui consum sustenabil și urgența reducerii deșeurilor textile.

Sursa foto: https://www.undp.org
Creșterea rapidă a producției și consumului de textile depășește eforturile de sustenabilitate din sector, provocând impacturi grave asupra mediului, economic și social, în special în Sudul Global. Producția de îmbrăcăminte s-a dublat între 2000 și 2015 și totuși, la nivel global sunt produse 92 de milioane de tone de deșeuri textile. Acest lucru echivalează cu un camion de gunoi plin cu îmbrăcăminte incinerat sau trimis la gropile de gunoi în fiecare secundă, potrivit site-ului https://www.un.org/en
Abordarea acestei provocări necesită schimbări sistemice prin producție și consum durabil și soluții circulare. O abordare zero deșeuri este cheia acestei tranziții.
Consumatorii pot reduce semnificativ daunele asupra mediului prin adoptarea de practici precum reutilizarea, repararea și reciclarea. Renunțarea la fast fashion (concept de îmbrăcăminte la modă, ieftină) și investiția în îmbrăcăminte durabilă și de înaltă calitate nu numai că conservă resursele, ci și onorează abordările tradiționale de sustenabilitate.
Sectorul privat trebuie să își asume responsabilitatea prin proiectarea de produse care sunt durabile, reparabile și reciclabile, îmbrățișând în același timp modele circulare de afaceri care reduc poluarea chimică, reduc volumele de producție, utilizează materiale durabile și ajută la reconstruirea biodiversității. Inovația și responsabilitatea ar trebui să ghideze strategiile de afaceri.
Guvernele joacă un rol esențial prin aplicarea schemelor de responsabilitate extinsă a producătorului (EPR), reglementând substanțele chimice nocive, investind în infrastructura de reciclare și stimulând modele de afaceri durabile pentru a conduce tranziția către o economie circulară.
Promovarea inițiativelor „Zero Deșeuri” poate ajuta la promovarea tuturor obiectivelor și țintelor din Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, inclusiv Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 11 „Orașe și comunități durabile” și Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 12 „Consum şi producţie responsabile”.

Aceste obiective se adresează tuturor formelor de deșeuri, inclusiv pierderile și risipa de alimente, extracția resurselor naturale și deșeurile electronice.

Conținut Nou în Biblioteca Digitală ONU – ianuarie 2025

 

Conținut Nou în Biblioteca Digitală ONU – ianuarie 2025

 

World economic situation and prospects 2025
Situația economică mondială și perspectivele 2025

Publicația prezintă perspectivele economice globale și regionale pentru anul viitor, subliniind importanța cooperării globale și a politicilor prudente pentru a stimula creșterea și a o plasa pe o cale stabilă și echitabilă care poate accelera progresul către ODD.
Capitolul tematic din acest an analizează în profunzime subiectul mineralelor esențiale pentru tranziția energetică, care poate accelera acțiunile climatice, oferind în același timp oportunități pentru mai multe țări în curs de dezvoltare de a crea locuri de muncă, de a genera venituri publice și de a reduce sărăcia și inegalitatea.

Pentru mai multe informații și acces complet la această publicație:
https://digitallibrary.un.org/record/4071642?ln=en&v=pdf

United Nations e-government survey 2024 : accelerating digital transformation for sustainable development with the addendum on artificial intelligence
Sondajul Națiunilor Unite privind e-guvernarea 2024: accelerarea transformării digitale pentru dezvoltarea durabilă cu addendumul privind inteligența artificială

Ediția a 13-a a Sondajului Națiunilor Unite privind guvernarea electronică oferă o evaluare cuprinzătoare a peisajului guvernamental digital în toate cele 193 de state membre.
Sondajul din 2024 evidențiază o tendință ascendentă semnificativă în dezvoltarea guvernării digitale la nivel mondial, cu investiții sporite în infrastructură rezistentă și tehnologii de ultimă oră.

Pentru mai multe informații și acces complet la această publicație:
https://digitallibrary.un.org/record/4061269?ln=en&v=pdf

UNHCR refugee education report 2024 : refugee education : five years on from the launch of the 2030 Refugee Education Strategy
Raportul UNHCR privind educația pentru refugiați 2024: educația pentru refugiați: la cinci ani de la lansarea Strategiei de educație pentru refugiați 2030

Raportul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) se bazează pe date din mai mult de 65 de țări din întreaga lume privind oferirea detaliilor referitor la starea educației și înscrierii refugiaților.
Raportul reflectă asupra Strategiei de educație pentru refugiați pentru 2030 (lansată în 2019) în care s-au înregistrat progrese notabile, precum și domenii în care sunt necesare investiții mai mari și o colaborare sporită pentru a îndeplini obiectivele Strategiei.

Pentru mai multe informații și acces complet la această publicație:
https://digitallibrary.un.org/record/4061198?ln=en&v=pdf

 

Conținut Nou în Biblioteca Digitală a ONU – ianuarie 2025

 

Conținut Nou în Biblioteca Digitală a ONU – ianuarie 2025

 

Governing AI for humanity : final report / Advisory Body on Artificial Intelligence
Guvernarea IA pentru umanitate: raport final / Corp consultativ pentru inteligența artificială

Acest raport al Corpului Consultativ al ONU pentru Inteligența Artificială conturează un plan pentru abordarea riscurilor legate de IA și împărtășirea potențialului său de transformare la nivel global, inclusiv prin: îndemnarea ONU să pună bazele primei arhitecturi incluzive și distribuite la nivel global pentru guvernarea AI, bazată pe cooperarea internațională; propunerea a șapte recomandări pentru a aborda lacunele în aranjamentele actuale de guvernare a IA; îndemnarea guvernelor și părților interesate să lucreze împreună la guvernarea IA pentru a promova dezvoltarea și protecția tuturor drepturilor omului.
Pentru mai multe informații și acces complet la această publicație:
https://digitallibrary.un.org/record/4062495?ln=en&v=pdf

World development report 2024 : the middle-income trap
Raportul dezvoltării mondiale 2024: capcana cu venituri medii

Bazându-se pe experiența de dezvoltare și progresele în analiza economică din anii 1950, Raportul de dezvoltare mondială 2024 identifică ce pot face economiile în curs de dezvoltare pentru a evita „capcana veniturilor medii”.
Țările cu venituri medii inferioare trebuie să depășească strategiile bazate pe investiții – trebuie, de asemenea, să adopte tehnologii moderne și practici de afaceri de succes din străinătate și să le introducă în economiile lor.
Țările cu venituri medii superioare trebuie să accelereze trecerea la inovație, împingând frontierele globale ale tehnologiei. Acest lucru necesită reconfigurarea structurilor economice care guvernează întreprinderile, forța de muncă și utilizarea energiei – în moduri care să permită o mai mare libertate economică, mobilitate socială și contestabilitate politică.
Pentru mai multe informații și acces complet la această publicație:
https://digitallibrary.un.org/record/4060754?ln=en&v=pdf

The state of the world's children 2024 : the future of childhood in a changing world
Starea copiilor din lume 2024: viitorul copilăriei într-o lume în schimbare

Ce le rezervă viitorul copiilor lumii? În multe privințe, viitorul este acum. Acțiunile și deciziile de astăzi vor determina viitorii copii pe care îi vor moșteni.
Din păcate, copiii de astăzi trăiesc într-o lume plină de crize, sărăcie și discriminare, unde destul de mulți sunt lipsiți de oportunitățile de a-și atinge întregul potențial. Putem și trebuie să facem mai bine.
Conținutul cuprinde trei compartimente:
Capitolul 1: Trei mega tendințe care modelează viitorul copiilor
Capitolul 2: Copiii în lumea anului 2050
Capitolul 3: Viitorul este al nostru de modelat
Pentru mai multe informații și acces complet la această publicație:
https://digitallibrary.un.org/record/4068184?ln=en&v=pdf

Obiectivul Global – Luna Ianuarie 2025

 

                 Obiectivul Global – Luna Ianuarie 2025

 Obiectivul 7: Asigurarea accesului la energie accesibilă, fiabilă, durabilă și modernă

 
Obiectivul 7 se referă la asigurarea accesului la energie curată și accesibilă, care este cheia dezvoltării agriculturii, afacerilor, comunicațiilor, educației, asistenței medicale și transporturilor.

Lumea continuă să avanseze către obiectivele de energie durabilă, dar nu suficient de repede. În ritmul actual, aproximativ 660 de milioane de oameni nu vor avea în continuare acces la electricitate și aproape 2 miliarde de oameni se vor baza în continuare pe combustibili și tehnologii poluante pentru gătit până în 2030.
Viața noastră de zi cu zi depinde de energie fiabilă și accesibilă. Și totuși, consumul de energie este principalul contributor la schimbările climatice, reprezentând aproximativ 60% din totalul emisiilor globale de gaze cu efect de seră.
Asigurarea accesului universal la energie electrică la prețuri accesibile până în 2030 înseamnă investiții în surse de energie curată, cum ar fi solară, eoliană și termică. Extinderea infrastructurii și modernizarea tehnologiei pentru a furniza energie curată în toate țările în curs de dezvoltare este un obiectiv crucial care poate încuraja creșterea și poate ajuta mediul.
De ce ar trebui să-mi pese de acest obiectiv?
Un sistem energetic bine stabilit sprijină toate sectoarele: de la afaceri, medicină și educație până la agricultură, infrastructură, comunicații și înaltă tehnologie.
Accesul la energie electrică în țările mai sărace a început să se accelereze, eficiența energetică continuă să se îmbunătățească, iar energia regenerabilă înregistrează câștiguri impresionante. Cu toate acestea, este nevoie de o atenție mai concentrată pentru a îmbunătăți accesul la combustibili și tehnologii de gătit curate și sigure pentru 2,3 ​​miliarde de oameni.
Timp de multe decenii, combustibilii fosili precum cărbunele, petrolul sau gazul au fost surse majore de producere a energiei electrice, dar arderea combustibililor de carbon produce cantități mari de gaze cu efect de seră care provoacă schimbările climatice și au efecte dăunătoare asupra bunăstării oamenilor și asupra mediului. Acest lucru îi afectează pe toți, nu doar pe câțiva. În plus, consumul global de energie electrică crește rapid. Pe scurt, fără o sursă stabilă de energie electrică, țările nu își vor putea alimenta economiile.
Fără electricitate, femeile și fetele trebuie să petreacă ore întregi aducând apă, clinicile nu pot stoca vaccinuri pentru copii, mulți școlari nu își pot face temele noaptea și oamenii nu pot conduce afaceri competitive. Progresul lent către soluții de gătit curat reprezintă o preocupare majoră la nivel mondial, care afectează atât sănătatea umană, cât și mediul înconjurător, iar dacă nu ne îndeplinim obiectivul până în 2030, aproape o treime din populația lumii, mai ales femei și copii, va continua să fie expusă la poluarea nocivă a aerului casnic.
Pentru a asigura accesul tuturor la energie până în 2030, trebuie să accelerăm electrificarea, să creștem investițiile în energie regenerabilă, să îmbunătățim eficiența energetică și să dezvoltăm politici favorabile și cadre de reglementare.
Care sunt consecințele lipsei de acces la energie?
Serviciile energetice sunt esențiale pentru prevenirea bolilor și combaterea pandemiilor – de la alimentarea unităților de asistență medicală și furnizarea de apă curată pentru igiena esențială, până la activarea apei pentru igiena esențială, la facilitarea comunicațiilor și a serviciilor IT care conectează oamenii, păstrând distanțarea socială.
Ce putem face pentru a remedia aceste probleme?
Țările pot accelera tranziția către un sistem energetic accesibil, fiabil și durabil, investind în resurse de energie regenerabilă, acordând prioritate practicilor eficiente din punct de vedere energetic și adoptând tehnologii și infrastructură de energie curată.
Întreprinderile pot întreține și proteja ecosistemele și se pot angaja să aprovizioneze 100% din necesarul de energie electrică operațională din surse regenerabile.
Angajatorii pot reduce cererea internă de transport, acordând prioritate telecomunicațiilor și încurajând moduri mai puțin consumatoare de energie, cum ar fi călătoriile cu trenul în detrimentul călătoriilor cu mașina și cu avionul.
Investitorii pot investi mai mult în servicii energetice durabile, aducând rapid noi tehnologii pe piață de la o bază diversificată de furnizori.
Puteți economisi energie electrică conectând aparatele la o priză și oprindu-le complet atunci când nu sunt utilizate, inclusiv computerul. De asemenea, puteți merge cu bicicleta, pe jos sau să luați transportul public pentru a reduce emisiile de carbon.

Sursa: https://www.un.org

Obiectivele de dezvoltare durabilă sunt un apel universal la acțiune pentru a pune capăt sărăciei, a proteja planeta și a îmbunătăți viețile și perspectivele tuturor, pretutindeni.

Ziua Internațională a Migranților.

 

Ziua Internațională a Migranților

 

Adunarea Generală a ONU, ținând cont de numărul mare și în creștere al migranților în lume, a proclamat data de 18 decembrie drept Ziua Internațională a Migranților.
Ziua Internaţională a Migranţilor este marcată cu scopul de a înlătura prejudecăţile opiniei publice cu privire la migranţi şi de a muta accentul pe contribuţia acestora la diverse domenii, atât în ţările lor de origine cât şi în ţările de destinaţie, potrivit site-ului https://www.un.org/.
Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a instituit Ziua Internaţională a Migranţilor prin Rezoluţia 55/93 din 4 decembrie 2000. De asemenea, prin Rezoluţia 45/158, la 18 decembrie 1990, a fost adoptată Convenţia internaţională pentru protecţia drepturilor tuturor muncitorilor emigranţi şi a membrilor familiilor acestora, care oferă un cadru complet de protecţie a drepturilor omului pentru lucrătorii migranţi.

Tema Zilei Internaționale a Migranților pentru 2024 este concentrată pe un anumit aspect al conștientizării și anume: Onorarea contribuțiilor migranților și respectarea drepturilor lor. Această zi ne ajută să ne reamintim de contribuțiile pozitive ale migranților în dezvoltarea societăților și țărilor care îi găzduiesc, provocările cu care se confruntă pentru a-și atinge întregul potențial și nevoia urgentă de acțiune colectivă pentru a garanta că migrația este cât mai sigură posibil. În ciuda angajamentelor politice și a atenției presei, decesele migranților sunt în creștere.
Cel puţin 8.565 de persoane au murit pe drumurile migraţiei la nivel mondial în 2023, ceea ce face ca anul trecut să fie cel mai sângeros din ultimul deceniu, a anunţat Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM).

Potrivit Organizației Națiunilor Unite, aproximativ 281 de milioane de persoane – 3,6% din populația globală – sunt migranți internaționali. Migrația este un fenomen cu mai multe fațete. Motivele pentru care oamenii întreprind sau sunt forțați să întreprindă deseori călătorii periculoase sunt complexe. Din ce în ce mai mult, oamenii sunt strămutați din casele lor din cauza conflictelor, instabilitatea politică și economică, dezastrele naturale și schimbările climatice, conform site-ului https://epinews.emphnet.net/en/

Migrația este un fenomen global condus de multe forțe. Acestea încep cu aspirații pentru demnitate, siguranță și pace. Decizia de a pleca de acasă este întotdeauna extremă, începând cu călătorii periculoase, uneori fatale.
„Prin Coaliția Internațională a Orașelor Incluzive și Durabile a UNESCO, promovăm o abordare primitoare față de migranți la nivel local. Consolidăm capacitățile jurnaliștilor de a aborda narațiunile negative și de a aduce în prim-plan poveștile migranților. UNESCO este angajată cu partenerii ONU prin Grupul Global pentru Migrație, pentru a forma un pact global pentru o migrație mai sigură, ordonată și regulată”, subliniază sursa https://www.unesco.org/en
La data de 9 decembrie Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) din Republica Moldova, în colaborare cu Inspectoratul General pentru Migrație (GIM), a organizat o cursă simbolică la parcul Valea Morilor din Chișinău pentru a marca începerea sărbătoririi Zilei Internaționale a Migranților în Moldova. Tema acestui eveniment „Fiecare etapă”, subliniază importanța creării unei societăți incluzive, în care atât moldovenii, cât și migranții contribuie la dezvoltarea durabilă a țării.
Acțiunea a reunit peste 120 de participanți, inclusiv migranți care joacă în cluburile de fotbal din Republica Moldova, personalul OIM și GIM și reprezentanți ai ONG-urilor din Republica Moldova.

Evenimentul a avut ca scop creșterea gradului de conștientizare cu privire la migrație, promovarea unității și incluziunii în cadrul comunității, precum și susținerea drepturilor migranților. „Împreună, pas câte un pas, ne putem îndrepta către o lume în care protejăm pe deplin drepturile omului și siguranța migranților și în care toată lumea are șanse mai mari de a înflori”, anunță site-ul https://moldova.iom.int/ .
„Ziua Migranților este despre unitate și solidaritate. Inspectoratul General pentru Migrație consideră că fiecare acțiune contează: implicarea autorităților statului și cooperarea cu societatea civilă, contribuția migranților la dezvoltarea socio-economică a țării, promovarea integrării sociale și eforturile comune vor contribui, de asemenea, la procesul de integrare europeană”, a declarat Tatiana Ciumas, adjunct interimar al șefului GIM.
De-a lungul veacurilor, oamenii au luat măsuri pentru a găsi o viață mai bună pentru ei și familiile lor, iar același lucru rămâne valabil și astăzi. Dintre toate cele 6 regiuni ale OMS, Regiunea Europeană – cuprinzând 53 de state membre din Europa și Asia Centrală – găzduiește cea mai mare parte a persoanelor care trăiesc în afara țării lor de origine, cu aproximativ 86,7 milioane de migranți internaționali dintr-un total global de 281 de milioane. 1 din 8 persoane din regiune este refugiat sau migrant. În multe țări din Regiunea Europeană, migranții reprezintă o parte semnificativă a sectorului sănătății. O evaluare a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a rolului lucrătorilor migranți în 31 de țări europene în 2020 a constatat că 23% dintre medici și 14% dintre asistente sunt născuți în străinătate. În orașe precum Londra și Bruxelles, aproximativ jumătate din toți medicii și asistentele sunt migranți, ne informează site-ul https://www.who.int/
Migrația a fost întotdeauna o parte vitală a societăților, contribuind la forța și reziliența populațiilor și încurajând o economie centrată pe bunăstare pentru toți.
 
Sursa foto: www.unesco.org/  
https://moldova.iom.int/ro

Ziua Internaţională a Neutralităţii

 

Ziua Internațională a Neutralității

În fiecare an, la 12 decembrie, este sărbătorită Ziua Internaţională a Neutralităţii, care a fost marcată de către Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) începând cu anul 2017.

Tema pentru Ziua Internațională a Neutralității 2024 nu a fost încă anunțată oficial, dar accentul zilei rămâne pe evidențierea importanței neutralității în menținerea păcii și securității globale. Această zi promovează ideea neutralității ca instrument cheie în prevenirea conflictelor, facilitarea medierii pașnice și sprijinirea agendei globale de pace, în special în conformitate cu Obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU.

Care sunt principiile cheie ale neutralității recunoscute de ONU?

Principiile cheie ale neutralității recunoscute de Națiunile Unite subliniază imparțialitatea, abținerea și inviolabilitatea teritorială, asigurându-se că statele se abțin de la participarea la conflicte armate, protejându-și în același timp suveranitatea.
Neparticiparea la conflicte: statele neutre se angajează să rămână în afara oricăror războaie internaționale sau civile, evitând alianțele care ar putea duce la implicarea militară.
Imparțialitate: neutralitatea necesită un tratament echitabil al tuturor părților într-un conflict. Acest principiu asigură că statele sau organizațiile neutre nu favorizează nicio parte.
Respectul pentru suveranitate: neutralitatea susține inviolabilitatea teritoriului unui stat neutru. Națiunile care se află în stare de război nu trebuie să folosească teritoriile neutre în scopuri militare, protejând aceste state să nu devină câmpuri de luptă.
Aplicație umanitară: neutralitatea este crucială pentru organizații precum Crucea Roșie Internațională. Munca lor depinde de a fi percepuți ca imparțiali, permițându-le să ofere ajutor în zonele de război fără a fi vizați.

Cum contribuie Ziua Internațională a Neutralității la pacea globală?
Ziua Internațională a Neutralității contribuie semnificativ la pacea globală prin promovarea principiului imparțialității în relațiile internaționale. Neutralitatea încurajează națiunile să rezolve conflictele fără a se alinia cu părțile opuse, încurajând dialogul și colaborarea în detrimentul confruntării. Acest lucru ajută la crearea unui mediu în care încrederea poate înflori între națiuni, reducând tensiunile care altfel ar putea escalada în conflicte.

Care este legătura dintre neutralitate și Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a ONU?
Ziua Internațională a Neutralității joacă un rol semnificativ în promovarea păcii și stabilității în lume. Legătura dintre neutralitate și Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă a ONU își are rădăcinile în principiile comune ale păcii, cooperării și dezvoltării durabile.
Neutralitatea sprijină agenda punând accent pe soluțiile pașnice ale conflictelor și încurajând eforturile diplomatice, mai degrabă decât intervențiile militare. Această abordare se aliniază mai multor Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD), în special cele axate pe pace, justiție și instituții puternice (ODD 16). Neutralitatea permite imparțialitatea și încurajează dialogul, elemente cruciale pentru abordarea problemelor globale precum sărăcia, inegalitatea și degradarea mediului.

Ce țări sunt recunoscute oficial ca state neutre de către ONU?
Organizația Națiunilor Unite (ONU) recunoaște mai multe țări drept state neutre, ceea ce înseamnă că se abțin de la participarea la alianțe sau conflicte militare.
Țările neutre includ Elveția, care a fost neutră de la începutul secolului al XIX-lea și este considerată un model de „neutralitate armată”. Aceasta înseamnă că, deși Elveția nu are alianțe militare, menține o armată de autoapărare și se asigură că teritoriul său rămâne inviolabil în timpul conflictelor. În mod similar, țări precum Suedia, Irlanda și Finlanda aderă, de asemenea, la politicile de neutralitate, Finlanda menținând acest statut chiar și ca parte a Uniunii Europene.
Pe lângă acestea, națiuni precum Austria, Costa Rica și Turkmenistan au declarat neutralitatea în constituțiile lor, asigurându-se că nu se angajează în conflicte militare. În special, Vaticanul este, de asemenea, recunoscut ca stat neutru, datorită acordurilor sale cu Italia. Unele țări, precum Japonia, au prevederi constituționale specifice care renunță cu totul la război.

Neutralitatea nu este absolută în practică. Aceste țări participă adesea la acțiuni umanitare sau la misiuni de menținere a păcii, iar rolul lor poate evolua în funcție de dreptul internațional și de dinamica securității în schimbare.

Cum sprijină neutralitatea rezolvarea conflictelor internaționale?
Neutralitatea joacă un rol crucial în sprijinirea rezolvării conflictelor internaționale prin promovarea unui mediu de dialog și asistență umanitară. Iată câteva moduri cheie în care neutralitatea ajută la rezolvarea conflictelor:
Furnizarea de mediatori imparțiali: actorii neutri, cum ar fi Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR), pot opera între fracțiunile în conflict fără a lua parte.
Promovarea asistenței umanitare: neutralitatea asigură că organizațiile umanitare pot oferi ajutor esențial tuturor părților implicate într-un conflict, în special civililor prinși în focul încrucișat.
Reducerea polarizării: în perioadele de conflict, țările și grupurile devin adesea profund polarizate. Neutralitatea permite statelor și organizațiilor să se implice în ambele părți ale unui conflict, evitând înrădăcinarea în continuare a ostilității.
Încurajarea respectului pentru dreptul internațional: prin menținerea neutralității, țările și organizațiile pot contribui la asigurarea aderării la legile internaționale, inclusiv la Convențiile de la Geneva, care stabilesc limite pentru desfășurarea războiului.

Sursa  https://observetoday.com

La 2 februarie 2017, Adunarea Generală a ONU a adoptat fără vot Rezoluția 71/275 introdusă de Turkmenistan, recunoscută de ONU ca stat permanent neutru din 12 decembrie 1995 prin Rezoluţia 50/80 şi reafirmat la 3 iunie 2015, prin Rezoluţia 69/285 care a remarcat legătura dintre menținerea păcii și Agenda 2030 pentru Dezvoltare durabilă și a declarat 12 decembrie ca Zi Internațională a Neutralității, conform sursei https://www.un.org. Rezoluția Adunării Generale propune ca Secretarul General al ONU să continuă să coopereze strâns cu statele neutre, în vederea punerii în aplicare a principiilor diplomației preventive și a utilizării acestora in activitatile de mediere.

Sursa foto: https://www.un.org

Discuție publică Abordarea tolerantei în postmodernitate

 

Discuție publică Abordarea toleranței în postmodernitate

 

În contextul celebrării Zilei Internaţionale a Toleranţei, la 19 noiembrie 2024, s-a desfășurat discuția publică Abordarea toleranței în postmodernitate.

Formatorul discuției Larisa Cuznețov, doctor habilitat în pedagogie, profesor universitar a abordat mai multe aspecte care se referă la istoricul apariției si evoluției conceptului de toleranță, specificarea implicațiilor politice ale toleranței și expunerea caracteristicilor societății postmoderne, abordate în contextul respectării Drepturilor Omului, analizarea fenomenului toleranței din punct de vedere psihosocial si educațional, aspectul practic de cultivare și manifestare a toleranței în cadrul familiei.

Împreună cu elevii de la Școala Profesională nr.5 din mun. Chișinău și Centrul de Excelenţă în Construcţii au conturat trăsăturile unei persoane tolerante și intolerante. S-a discutat despre nevoia de toleranţă în relaţiile interpersonale, în familie sau în societate, despre propriul comportament spre toleranţă.
„Educaţia pentru toleranţă trebuie începută de la cea mai fragedă vîrstă şi dezvoltată continuu, pe tot parcursul vieţii, dat fiind faptul că atitudinea tolerantă sau intolerantă a individului începe a se manifesta încă din familia lui de origine”, afirmă dna Larisa Cuznețov, dr. hab., prof. univ.                                                                                 

În cadrul acestui eveniment a fost organizată expoziția tematică „Abordarea toleranței în postmodernitate”. Expoziția a cuprins cca 67 de publicații din colecțiile Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova, având drept scop sensibilizarera, și familiarizarea tinerilor despre cultura toleranței, pedagogia toleranţei, cultivarea păcii și a toleranței.
Sloganul evenimentului a fost Să învățăm a fi toleranți spre o lume mai bună!  

Ziua Internaţională a Toleranţei este marcată anual, la 16 noiembrie, cu scopul de a îndemna omenirea la înţelegere şi respect reciproc, dialog şi cooperare între culturi, civilizaţii şi popoare, pentru a descuraja atitudinile extremiste dominate de violenţă şi ură.
Această zi a fost proclamată în cadrul Conferinţei generale a UNESCO de la Paris, din 16 noiembrie 1995.
În 1996, Adunarea Generală a ONU, prin Rezoluţia 51/95, a invitat ţările membre să sărbătorească în fiecare an această zi, prin acţiuni de promovare a toleranţei şi păcii, prin activităţi la care să participe atât instituţiile de învăţământ, cât şi publicul larg.

Potrivit www.un.org, statele membre ONU sunt încurajate să organizeze manifestări axate pe programe şi acţiuni educative prin care să-i mobilizeze pe cetăţeni să aibă atitudini tolerante. Manifestările îi vizează atât pe copii, cât şi pe adulţi, iar educaţia pentru toleranţă, mijlocul cel mai eficient pentru prevenirea intoleranţei, trebuie îndreptată împotriva fricii şi excluziunii şi către dezvoltarea capacităţii indivizilor de a judeca liber şi independent. Astfel, pot fi prevenite nedreptatea, violenţa, discriminarea şi marginalizarea care sunt forme ale intoleranţei.