duminică, 5 iunie 2022

Publicaţii ONU

 Publicaţii ONU

𝑯𝒂𝒏𝒅𝒃𝒐𝒐𝒌 𝒐𝒏 𝑾𝒂𝒕𝒆𝒓 𝑨𝒍𝒍𝒐𝒄𝒂𝒕𝒊𝒐𝒏 𝒊𝒏 𝒂 𝑻𝒓𝒂𝒏𝒔𝒃𝒐𝒖𝒏𝒅𝒂𝒓𝒚 𝑪𝒐𝒏𝒕𝒆𝒙𝒕
𝑴𝒂𝒏𝒖𝒂𝒍 𝒑𝒓𝒊𝒗𝒊𝒏𝒅 𝒂𝒍𝒐𝒄𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒂𝒑𝒆𝒊 𝒊̂𝒏 𝒄𝒐𝒏𝒕𝒆𝒙𝒕 𝒕𝒓𝒂𝒏𝒔𝒇𝒓𝒐𝒏𝒕𝒂𝒍𝒊𝒆𝒓

V-aţi întrebat vreodată ce utilizatori pot folosi apa unui lac, râu sau altă sursă? În ce scopuri, în ce cantitate și de ce calitate? Unde și când?

Acestea sunt întrebările la care se răspunde prin „alocarea apei”, care este procesul și rezultatul determinării modului în care diferitele părți interesate utilizează apa. Odată cu deficitul tot mai mare de apă pe tot globul, determinarea unei astfel de utilizări a apei reprezintă o provocare majoră – și cu atât mai mult în bazinele transfrontaliere în care interesele (potențial conflictuale) diferiților utilizatori de apă se suprapun cu interesele (potențial conflictuale) diferitelor țări. Și, deși alocarea apei în bazinele transfrontaliere nu este o practică nouă, criza apei care se profilează, evoluțiile sociale, economice și tehnologice accelerate și variabilitatea climei necesită abordări noi, flexibile, care să poată asigura gestionarea apei pe viitor.

Vestea bună: istoria arată că aranjamentele transfrontaliere de alocare a apei pot funcționa în beneficiul statelor implicate - dacă sunt bine concepute, convenite de comun acord, adaptabile și implementate eficient.

Cum și unde se poate găsi expertiza și experiențele relevante atunci când vine vorba de chestiuni de alocare a apei într-un context de apă transfrontalieră?

Pe o perioadă de 3 ani, în elaborarea Manualului au fost implicate peste 100 de țări, 70 de organizații internaționale, 20 de organizații de bazin hidrografic. Un grup format din peste 50 de experți în acest domeniu s-a întâlnit în mod regulat și a analizat sistematic experiențele existente în alocarea apei transfrontaliere la nivel global. Ei au distilat criterii, bune practici și soluții pentru a face față deficitului de apă tot mai mare de pe glob. Ei au învățat unii de la alții și și-au îmbunătățit înțelegerea beneficiilor și provocărilor utilizării alocării apei în cooperarea transfrontalieră în domeniul apei.

„Manual privind alocarea apei într-un context transfrontalier” explică diferitele faze, beneficii și provocări ale alocării transfrontaliere a apei și ghidează statele interesate prin procesul de evaluare a utilității potențiale a acesteia în bazinele lor comune. Manualul conține 46 de studii de caz exemplare care evidențiază caracteristicile cheie ale alocării și demonstrează aplicarea lor practică în diferite contexte de apă transfrontalieră din întreaga lume. De asemenea, ajută la construirea capacității necesare pentru a aborda probleme complexe de alocare a apei, sprijină guvernele în stabilirea acordurilor de alocare a apei și, ca atare, transmite un mesaj puternic asupra importanței și fezabilității cooperării transfrontaliere și a adaptabilității. Nu în ultimul rând, Manualul prezintă prima prezentare generală a acordurilor de alocare a apei în apele transfrontaliere.

Pentru mai multe informaţii, vă recomandăm manualul: https://bit.ly/3mdRzle

https://unece.org/environment-policy/publications/handbook-water-allocation-transboundary-context

𝑪𝒐𝒏𝒇𝒆𝒓𝒆𝒏𝒄𝒆 𝒐𝒇 𝑬𝒖𝒓𝒐𝒑𝒆𝒂𝒏 𝑺𝒕𝒂𝒕𝒊𝒔𝒕𝒊𝒄𝒊𝒂𝒏𝒔 𝑭𝒓𝒂𝒎𝒆𝒘𝒐𝒓𝒌 𝒐𝒏 𝑾𝒂𝒔𝒕𝒆 𝑺𝒕𝒂𝒕𝒊𝒔𝒕𝒊𝒄𝒔
𝑪𝒐𝒏𝒇𝒆𝒓𝒊𝒏𝒕̦𝒂 𝑪𝒂𝒅𝒓𝒖𝒍𝒖𝒊 𝑺𝒕𝒂𝒕𝒊𝒔𝒕𝒊𝒄𝒊𝒆𝒏𝒊𝒍𝒐𝒓 𝑬𝒖𝒓𝒐𝒑𝒆𝒏𝒊 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝑺𝒕𝒂𝒕𝒊𝒔𝒕𝒊𝒄𝒂 𝒅𝒆𝒔̦𝒆𝒖𝒓𝒊𝒍𝒐𝒓

Acest document a fost pregătit de Grupul operativ pentru Statistica deșeurilor în cadrul mandatului său de la Conferința Statisticienilor Europeni. Conferința a aprobat documentul, inclusiv cadrul pentru statisticile deșeurilor, în sesiunea sa plenară din 2021.

Statisticile oficiale ale deșeurilor sunt produse de mai bine de 40 de ani. Acestea au fost dezvoltate inițial pentru a monitoriza și gestiona amenințările la adresa sănătății umane și a mediului. Mai recent, nevoile de informare s-au îndreptat spre realizarea valorii economice a deșeurilor, în special în contextul „economiei circulare”. Această schimbare a creat cerere de informații cu privire la tipurile de deșeuri care nu au fost măsurate în mod tradițional, de exemplu, deșeurile electronice, alimentare și textile. De asemenea, se caută o perspectivă mai bună asupra valorii economice a deșeurilor și a deșeurilor care sunt greu de măsurat, inclusiv a celor procesate de lucrătorii din sectorul informal. Acest interes în creștere se reflectă în faptul că mulți dintre indicatorii Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ai Națiunilor Unite se referă direct la deșeuri și gestionarea acestora.

Acest document servește drept ghid pentru statisticienii care întocmesc statistici naționale privind deșeurile și contribuie la armonizarea în continuare a statisticilor internaționale privind deșeurile. Domeniul său de aplicare extins propus al statisticilor privind deșeurile oferă o bază importantă pentru măsurarea economiei circulare și a altor domenii de politică legate de producție și consum.

Cadrul de statistici privind deșeurile a fost elaborat de un grup de lucru dedicat UNECE, înființat de Conferința Statisticienilor Europeni. Cadrul a fost aprobat în 2021 de șefii birourilor naționale de statistică din peste 60 de țări care sunt membri ai Conferinței și de organizațiile internaționale importante.

Pentru mai multe informaţii accesaţi: https://bit.ly/3NVbeSN

https://unece.org/statistics/publications/conference-european-statisticians-framework-waste-statistics

https://www.un-ilibrary.org/content/books/9789210011150c001

𝑪𝒐𝒏𝒇𝒆𝒓𝒆𝒏𝒄𝒆 𝒐𝒇 𝑬𝒖𝒓𝒐𝒑𝒆𝒂𝒏 𝑺𝒕𝒂𝒕𝒊𝒔𝒕𝒊𝒄𝒊𝒂𝒏𝒔 𝑹𝒐𝒂𝒅 𝑴𝒂𝒑 𝒐𝒏 𝑺𝒕𝒂𝒕𝒊𝒔𝒕𝒊𝒄𝒔 𝒇𝒐𝒓 𝑺𝒖𝒔𝒕𝒂𝒊𝒏𝒂𝒃𝒍𝒆 𝑫𝒆𝒗𝒆𝒍𝒐𝒑𝒎𝒆𝒏𝒕 𝑮𝒐𝒂𝒍𝒔

𝑪𝒐𝒏𝒇𝒆𝒓𝒊𝒏𝒕̦𝒂 𝒔𝒕𝒂𝒕𝒊𝒔𝒕𝒊𝒄𝒊𝒆𝒏𝒊𝒍𝒐𝒓 𝒆𝒖𝒓𝒐𝒑𝒆𝒏𝒊 𝑭𝒐𝒂𝒊𝒂 𝒅𝒆 𝒑𝒂𝒓𝒄𝒖𝒓𝒔 𝒑𝒓𝒊𝒗𝒊𝒏𝒅 𝒔𝒕𝒂𝒕𝒊𝒔𝒕𝒊𝒄𝒊𝒍𝒆 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒐𝒃𝒊𝒆𝒄𝒕𝒊𝒗𝒆𝒍𝒆 𝒅𝒆 𝒅𝒆𝒛𝒗𝒐𝒍𝒕𝒂𝒓𝒆 𝒅𝒖𝒓𝒂𝒃𝒊𝒍𝒂̆

Cea de-a doua ediție a Foii de parcurs privind statisticile pentru ODD-uri își propune să ofere îndrumări membrilor sistemelor statistice naționale și altor părți interesate cu privire la modul cel mai bun de a naviga în sarcina complexă de măsurare a realizării obiectivelor și țintelor Agendei 2030. Procedând astfel, se străduiește să consolideze sistemele naționale de informații fiabile bazate pe date și să sprijine eforturile pentru atingerea Obiectivelor. Foaia de parcurs acoperă diferite aspecte legate de activitate, cum ar fi coordonarea națională, raportarea privind indicatorii ODD la nivel global, urmărirea progresului la diferite niveluri, asigurarea calității, a nu lăsa pe nimeni în urmă, comunicarea, evaluările naționale voluntare și dezvoltarea capacităților. Întrebările frecvente și un glosar urmăresc să explice într-un mod ușor de înțeles problemele și termenii utilizați. Multe exemple despre modul în care țările implementează Foaia de parcurs sunt furnizate pe un site web dedicat pentru a inspira și a ajuta la învățarea din experiențe.

Foaia de parcurs poate fi utilizată în comunicările cu alte părți interesate implicate în implementarea ODD, cum ar fi factorii de decizie, mediul academic, societatea civilă, sectorul privat și mass-media, pentru a explica problemele legate de statisticile pentru ODD și rolul critic al statisticilor oficiale.

Foaia de parcurs a fost elaborată de Grupul de coordonare al Conferinței Statisticienilor Europeni privind Statisticile pentru ODD, care include 17 țări, Comitetul de Statistică Interstatal al Comunității Statelor Independente, Eurostat, OCDE și UNECE. Șefii birourilor de statistică din peste 60 de țări din UNECE, OCDE și nu numai au aprobat Foaia de parcurs în iunie 2021.

Mai multe informaţii accesaţi: https://bit.ly/3xby1Ty

https://unece.org/documents/2021/03/working-documents/conference-european-statisticians-road-map-statistics-sdgs-2nd

𝑭𝒐𝒓𝒆𝒔𝒕 𝑷𝒓𝒐𝒅𝒖𝒄𝒕𝒔 𝑨𝒏𝒏𝒖𝒂𝒍 𝑴𝒂𝒓𝒌𝒆𝒕 𝑹𝒆𝒗𝒊𝒆𝒘 𝟐𝟎𝟐𝟎-𝟐𝟎𝟐𝟏 - 𝑼𝑵𝑬𝑪𝑬

𝑨𝒏𝒂𝒍𝒊𝒛𝒂 𝒂𝒏𝒖𝒂𝒍𝒂̆ 𝒂 𝒑𝒊𝒆𝒕̦𝒆𝒊 𝒑𝒓𝒐𝒅𝒖𝒔𝒆𝒍𝒐𝒓 𝒇𝒐𝒓𝒆𝒔𝒕𝒊𝒆𝒓𝒆 2020-2021

Analiza anuală a pieței produselor forestiere 2020-2021 oferă o analiză cuprinzătoare a piețelor din regiunea UNECE și raportează principalele influențe ale pieței dincolo de regiune. Acesta acoperă produse de la pădure până la utilizatorul final și de la lemn rotund și produse primare prelucrate până la valoarea adăugată, locuințe și energie lemnoasă. Capitolele bazate pe statistici analizează piețele pentru materii prime lemnoase, cherestea, panouri pe bază de lemn, hârtie, carton și pastă de lemn. La baza analizei se află o colecție cuprinzătoare de date. Revizuirea evidențiază rolul produselor forestiere durabile pe piețele internaționale, discută politicile privind pădurile și produsele forestiere, evaluează principalele tendințe și factori, și analizează efectele situației economice actuale asupra piețelor produselor forestiere.

Pentru mai multe informaţii accesaţi: https://bit.ly/3mcClNs

https://www.un-ilibrary.org/content/books/9789210010474

𝑰𝒏𝒏𝒐𝒗𝒂𝒕𝒊𝒐𝒏 𝒇𝒐𝒓 𝑺𝒖𝒔𝒕𝒂𝒊𝒏𝒂𝒃𝒍𝒆 𝑫𝒆𝒗𝒆𝒍𝒐𝒑𝒎𝒆𝒏𝒕 𝑹𝒆𝒗𝒊𝒆𝒘 𝒐𝒇 𝑴𝒐𝒍𝒅𝒐𝒗𝒂

𝑹𝒆𝒗𝒊𝒛𝒖𝒊𝒓𝒆𝒂 𝑰𝒏𝒐𝒗𝒂𝒕̦𝒊𝒆𝒊 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝑫𝒆𝒛𝒗𝒐𝒍𝒕𝒂𝒓𝒆 𝑫𝒖𝒓𝒂𝒃𝒊𝒍𝒂̆ 𝒂 𝑴𝒐𝒍𝒅𝒐𝒗𝒆𝒊

Evaluarea Inovației pentru Dezvoltare Durabilă a Moldovei conține rezultatele unui exercițiu de consiliere în materie de politici, care sa bazat pe experiența acumulată de UNECE în identificarea bunelor practici și a lecțiilor de politici în domeniul dezvoltării bazate pe cunoaștere, cu referire în special la problemele legate de ţări cu economii în tranziţie. Acesta oferă un set de recomandări și opțiuni de politică pentru a stimula activitatea de inovare în țară, a spori capacitatea acesteia de inovare și a îmbunătăți eficiența generală a sistemului național de inovare.

Pentru mai multe informaţii accesaţi: https://bit.ly/399ag6K

https://www.un-ilibrary.org/content/books/9789210013505

duminică, 13 martie 2022

Bibliotecile depozitare ale ONU lunar - martie 2022

Bibliotecile depozitare ale ONU lunar - martie 2022

 Rapoarte/publicaţii ONU

𝑼𝑵 𝑾𝒐𝒎𝒆𝒏 𝑺𝒕𝒓𝒂𝒕𝒆𝒈𝒊𝒄 𝑷𝒍𝒂𝒏 2022–2025

𝑃𝑙𝑎𝑛𝑢𝑙 𝑆𝑡𝑟𝑎𝑡𝑒𝑔𝑖𝑐 𝑎𝑙 𝑈𝑁 𝑊𝑜𝑚𝑒𝑛 2022–2025


UN Women este agenţia Organizaţiei Natiunilor Unite (ONU) dedicată promovării egalităţii de gen şi abilităţii femeilor.

Planul Strategic 2022–2025 va ghida UN Women pentru următorii patru ani – cu privirea către termenul limită din 2030 pentru atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD). Ea articulează modul în care UN Women își va valorifica triplul mandat unic – care include sprijin normativ, coordonarea sistemului ONU și activități operaționale – pentru a mobiliza acțiuni urgente și susținute pentru a atinge egalitatea de gen și împuternicirea tuturor femeilor și fetelor și pentru a sprijini realizarea Agendei 2030. pentru Dezvoltare Durabilă.

Planul strategic se bazează pe constatările cheie dintr-un proces consultativ amplu, analiza lecțiilor învățate și recomandările din evaluări, audituri, inclusiv cele din revizuirea și evaluarea pe 25 de ani a Declarației și Platformei de acțiune de la Beijing.

25-year review and appraisal of the Beijing Declaration and Platform for Action.

Mai multe informații: https://www.unwomen.org/en/digital-library/publications/2021/09/un-women-strategic-plan-2022-2025

 


𝑪𝒍𝒊𝒎𝒂𝒕𝒆
𝑪𝒉𝒂𝒏𝒈𝒆 2022: 𝑰𝒎𝒑𝒂𝒄𝒕𝒔, 𝑨𝒅𝒂𝒑𝒕𝒂𝒕𝒊𝒐𝒏 𝒂𝒏𝒅 𝑽𝒖𝒍𝒏𝒆𝒓𝒂𝒃𝒊𝒍𝒊𝒕𝒚

𝑆𝑐ℎ𝑖𝑚𝑏𝑎̆𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑐𝑙𝑖𝑚𝑎𝑡𝑖𝑐𝑒 2022: 𝑖𝑚𝑝𝑎𝑐𝑡𝑢𝑟𝑖, 𝑎𝑑𝑎𝑝𝑡𝑎𝑟𝑒 𝑠̦𝑖 𝑣𝑢𝑙𝑛𝑒𝑟𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒

Panelul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC), un organism al Națiunilor Unite dedicat exclusiv analizei științei din spatele schimbărilor climatice, tocmai a lansat raportul său mult așteptat: Schimbările Climatice 2022: Impacturi, Adaptare și Vulnerabilitate.

Acest raport extrem de important al ONU – scris de 270 de oameni de știință din 67 de țări și aprobat de 195 de guverne – arată în termeni foarte clari că înrăutățirea impactului asupra climei face ravagii în fiecare parte a lumii și afectează fiecare ființă vie de pe planetă: oameni, animale. , plante, ecosisteme întregi. Raportul sună un avertisment puternic că sunt necesare imediat acțiuni mult mai îndrăznețe pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, precum și pentru a se adapta la impactul crescând asupra climei și pentru a proteja pe cei mai vulnerabili.

Mai multe informații:  https://www.ipcc.ch/report/ar6/wg2/

Descărcați raportul complet: https://report.ipcc.ch/ar6wg2/pdf/IPCC_AR6_WGII_FinalDraft_FullReport.pdf

marți, 1 martie 2022

30 de ani de la aderarea Republicii Moldova la Organizaţia Naţiunilor Unite

30 de ani de la aderarea Republicii Moldova la Organizaţia Naţiunilor Unite

 

La data de 2 martie 2022 se împlinesc 30 de ani de la aderarea Republicii Moldova la Organizaţia Naţiunilor Unite. Această decizie a avut semnificaţia recunoaşterii independenţei Republicii Moldova pe plan internaţional.


Republica Moldova a devenit membru ONU pe data de 2 martie 1992, odată cu adoptarea de către Adunarea Generală ONU a Rezoluţiei A/RES/46/223.

Fiind un forum universal de dezbatere a problemelor globale, Republica Moldova acordă o importanţă deosebită rolului ONU în promovarea democraţiei şi a drepturilor omului, menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, dezvoltarea economică şi socială, respectarea principiilor  dreptului internaţional şi a supremaţiei legii.

Un rol important în promovarea intereselor şi priorităţilor naţionale în cadrul ONU îl au misiunile ţării noastre acreditate pe lângă organizaţie şi Oficiile sale la New YorkGeneva şi Viena, precum şi în alte capitale unde îşi au sediul mai multe agenţii specializate ONU, fonduri şi programe.

În calitate de membru ales al unor importante organe elective ale ONU, precum Consiliul Economic şi Social, Consiliile Executive ale PNUD/UNFPA/UNOPS/UNICEF, Consiliul Drepturilor Omului, etc., ţara noastră a  participat plenar la eforturile multilaterale orientate spre rezolvarea problemelor internaţionale cu caracter economic, social, cultural sau umanitar şi promovarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale. 

Imediat după aderarea Republicii Moldova la familia ONU, mai multe din aceste agenţii, fonduri şi programe şi-au deschis, cu acordul Guvernului RM, oficii în ţară în vederea susţinerii activităţilor de promovare a democraţiei, bunei guvernări, prosperităţii, drepturilor omului şi consolidarea unui stat de drept modern şi european.

ONU în Moldova este un partener cheie, care susține procesul de naționalizare și implementare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Sistemul ONU a oferit susținere Republicii Moldova în procesul de adaptare a Agendei 2030 la contextul țării, fapt care implică stabilirea unui sistem de raportare și evaluare a progresului  de realizare  a fiecărui obiectiv relevant pentru Moldova.

Organizaţia Naţiunilor Unite a fost fondată după cel de-al doilea război mondial, în 1945, fundamentată pe principiile consfinţite în Carta ONU , în scopul menţinerii păcii şi securităţii internaţionale, promovării bunăstării şi drepturilor omului.

Actualmente organizaţia cuprinde 193 de state membre care participă la abordarea şi identificarea soluţiilor pentru problemele globale într-un cadru internaţional unic de dialog şi cooperare. Organele principale ale ONU sunt: Adunarea GeneralăConsiliul de Securitate, Consiliul Economic şi Social (ECOSOC) şi Curtea Internaţională de Justiţie.

Mandatul ONU cuprinde o serie largă de domenii precum: desfăşurarea operaţiunilor de menţinere a păcii, prevenirea conflictelor şi oferirea asistenţei umanitare, activităţi operaţionale pentru dezvoltare ş.a. De asemenea, organizaţia oferă o platformă globală de abordare şi luare a deciziilor asupra provocărilor cu care se confruntă comunitatea internaţională precum dezvoltarea durabilă, schimbările climaterice, contracararea terorismului, dezarmarea, bunăstarea populaţiei, promovarea democraţiei şi a drepturilor omului ş.a.  

Republica Moldova a aderat la ONU la 2 martie 1992, în ziua în care a fost declanşat războiul de pe Nistru.

Rezoluția Consiliului de Securitate cu recomandarea de a admite Republica Moldova în Organizația Națiunilor Unite a fost votată de Adunarea Generală unanim pe data de 2 martie. Tot atunci, Mircea Snegur a rostit de la tribuna ONU un discurs în care a vorbit despre Republica Moldova și locul ei în arhitectura internațională.

 


Iată doar câteva spicuiri din discursul președintelui Mircea Snegur rostit pe 2 martie la New York: „Profitând de aflarea mea la această înaltă tribună, declar cu toată responsabilitatea că Republica Moldova promovează și va promova și pe viitor la nivelul de stat o politică îndreptată spre ocrotirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”.

În continuare, Mircea Snegur a vorbit despre pașii întreprinși de diplomații moldoveni pentru integrarea statului nostru în sistemul de relații internaționale. „La 10 septembrie 1991, Parlamentul a adoptat o hotărâre prin care a recunoscut întru totul rolul excepțional al instrumentelor care configurează drepturile și libertățile fundamentale ale omului”, a declarat președintele moldovean.

Spre finalul discursului, Mircea Snegur a ținut să specifice că "timp de decenii, poporul Republicii Moldova a fost obiectul unor experimente monstruoase și privațiunile prin care a trecut și-au lăsat amprenta asupra întregii lui existențe... Vreau să vă asigur că Republica Moldova va respecta cu strictețe principiile consfințite în Carta Organizației Națiunilor Unite și va face totul pentru a contribui la realizarea lor".

Aderarea Republicii Moldova la Organizația Națiunilor Unite a fost cel de-al doilea pas istoric, după Declarația de Independență, care a dat lumii de știre despre existența și bunele intenții ale unui popor trecut prin grele încercări în istoria sa milenară.

joi, 30 decembrie 2021

Bibliotecile depozitare ale ONU - decembrie 2021

 Bibliotecile depozitare ale ONU - decembrie 2021

 𝑁𝑂𝑈𝐿 𝑅𝐴𝑃𝑂𝑅𝑇 𝑂𝑁𝑈

𝑺𝒕𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒂𝒎𝒃𝒊𝒂𝒏𝒕̦𝒆𝒊 𝒄𝒍𝒊𝒎𝒂𝒕𝒊𝒄𝒆

Acest nou raport al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) explorează modul în care lumea progresează în ceea ce privește ambiția climatică – Cine conduce drumul? Și cine rămâne în urmă? – printr-o perspectivă unică care evaluează intențiile globale și, de asemenea, se bazează pe date și dovezi din peste 120 de țări în curs de dezvoltare. În ciuda multor provocări, demonstrează că există și motive pentru a fi plini de speranță în viitor.

Descărcați raportul:

http://climatepromise.undp.org/sites/default/files/research_report_document/State%20of%20Climate%20Ambition.pdf

𝐺𝐻𝐼𝐷𝑈𝑅𝐼 𝐷𝐸 𝐶𝐸𝑅𝐶𝐸𝑇𝐴𝑅𝐸 𝐴 𝐵𝐼𝐵𝐿𝐼𝑂𝑇𝐸𝐶𝐼𝐼 𝑂𝑁𝑈

𝑫𝒐𝒄𝒖𝒎𝒆𝒏𝒕𝒂𝒕̦𝒊𝒆 𝑶𝑵𝑼: 𝑫𝒓𝒆𝒑𝒕𝒖𝒓𝒊𝒍𝒆 𝑶𝒎𝒖𝒍𝒖𝒊

Unul dintre primele acte ale Adunării Generale a fost elaborarea și adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului, rezoluția 217 A din 10 decembrie 1948.

Acțiunile mai recente ale ONU includ adoptarea tratatelor internaționale privind drepturile omului, crearea funcției de Înalt Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului în 1993 și înființarea Consiliului pentru Drepturile Omului în 2006. 

În cea de-a 60-a sesiune, Adunarea Generală a adoptat Rezultatul Summit-ului Mondial, rezoluția 60/1 din 16 septembrie 2005, care a numit, printre altele, consolidarea mecanismelor ONU privind drepturile omului. Reforma mecanismelor drepturilor omului este în curs de desfășurare, iar documentația se modifică pentru a reflecta schimbările.

Acest ghid oferă o prezentare generală a practicii curente, precum și îndrumări privind documentația istorică: https://research.un.org/en/docs/humanrights

𝑂𝐵𝐼𝐸𝐶𝑇𝐼𝑉𝑈𝐿 𝐷𝐸 𝐷𝐸𝑍𝑉𝑂𝐿𝑇𝐴𝑅𝐸 𝐷𝑈𝑅𝐴𝐵𝐼𝐿𝐴̆ 𝐴𝐿 𝐿𝑈𝑁𝐼𝐼 𝐷𝐸𝐶𝐸𝑀𝐵𝑅𝐼𝐸

Conflictul, insecuritatea, instituțiile slabe și accesul limitat la justiție rămân o mare amenințare la adresa dezvoltării durabile. Obiectivul 16 al ODD urmărește să promoveze societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, să ofere acces la justiție pentru toți și să construiască instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile.

ODD 16: Pace, justiție și instituții puternice

Pentru mai multe informații și alte ODD, vă rugăm să vizitați: https://sdgs.un.org/#goal_section

luni, 13 decembrie 2021

Accesul la informație - condiție prealabilă pentru reducerea inegalităților și promovarea drepturilor omului

Accesul la informație - condiție prealabilă pentru reducerea inegalităților și promovarea drepturilor omului

În contextul marcării Zilei Internaționale a Drepturilor Omului, Centrul de Informare ONU din cadrul Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova cu suportul Oficiului ONU pentru Drepturile Omului în Moldova și Oficiul Avocatului Poporului au organizat discuția publică 𝑨𝒄𝒄𝒆𝒔𝒖𝒍 𝒍𝒂 𝒊𝒏𝒇𝒐𝒓𝒎𝒂𝒕̦𝒊𝒆 - 𝒄𝒐𝒏𝒅𝒊𝒕̦𝒊𝒆 𝒑𝒓𝒆𝒂𝒍𝒂𝒃𝒊𝒍𝒂̆ 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒓𝒆𝒅𝒖𝒄𝒆𝒓𝒆𝒂 𝒊𝒏𝒆𝒈𝒂𝒍𝒊𝒕𝒂̆𝒕̦𝒊𝒍𝒐𝒓 𝒔̦𝒊 𝒑𝒓𝒐𝒎𝒐𝒗𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒅𝒓𝒆𝒑𝒕𝒖𝒓𝒊𝒍𝒐𝒓 𝒐𝒎𝒖𝒍𝒖𝒊(ODD 5,10), dedicată Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.

Ziua internaţională a drepturilor omului este marcată în fiecare an pe 10 decembrie, ziua în care Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a adoptat, în 1948, Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

Tema Zilei drepturilor omului din acest an se referă la egalitate și la articolul 1 al Declarației Universale a Drepturilor Omului – toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și drepturi. Analiza precedentului an a accentuat ce costuri au fost legate de inegalități.

Astăzi au fost abordate una dintre prioritățile activității Oficiului ONU pentru Drepturile Omului în Moldova care este de a împuternici titularii de drepturi, inclusiv copiii și tinerii, să solicite respectarea, protejarea și asigurarea drepturilor omului.

Scopul discuției a fost de a ridica gradul de conștientizare a copiilor și tinerilor cu privire la drepturile omului, dreptul la informare, libertatea de exprimare și importanța participării acestora în procesul de luarea deciziilor care le afectează viața și nu doar.

În cadrul evenimentului de astăzi i-am avut ca oaspeți de onoare:

Bea Ferenci, consiliera internațională in domeniul drepturilor omului, sefa Oficiului ONU pentru Drepturile Omului care ne-a vorbit despre standardele internaționale cu privire la accesul la informație si participarea tinerilor in procesele decizionale.

Maia Banarescu, Avocata Poporului pentru Drepturile Copilului cu discursul  despre standardele si practicile la nivel national cu privire la accesul la informație si participarea tinerilor in procesele decizionale.

Participanții au fost implicați într-un dialog deschis care a contribuit la îmbunătățirea nivelului de înțelegere a conținutului dreptului la informație și de ce participarea activă și eficientă la procesele decizionale a copiilor și tinerilor, inclusiv din partea grupurilor vulnerabile, este importantă.

Concluzie: considerăm că accesul la informație și participarea copiilor și tinerilor la deciziile care le afectează viața și consultarea opiniilor lor sunt esențiale pentru reducerea inegalităților și promovarea drepturilor omului.

Mulțumim invitaților pentru discursurile importante și explicite, mulțumim participanților (Universitatea Slavonă din Moldova, Universitatea de Stat din Tiraspol cu sediul în Chișinău, #LiceulTeoreticMihailSadoveanuOcnita, Centrul de Excelenţă în Construcţii din Republica Moldova, Colegiul Tehnologic din Chișinău, Şcoala Profesională nr. 7, Chişinău; Colegiul de ecologie, Chișinău; Colegiul Național de Medicină și Farmacie „Raisa Pacalo”, Biblioteca Stefan Cel Mare, filiala BM B.P. Hasdeu, pentru bunăvoința de a participa la această discuție și sperăm că informația de astăzi să fie utilă și diseminată prietenilor, colegilor.

Evenimentul online a fost transmis live pe pagina de Facebook Oficiul ONU pentru Drepturile Omului Moldova