Ziua Mondială pentru Asistență Umanitară

 

Ziua Mondială pentru Asistență Umanitară

Pe data de 19 august, marcăm Ziua Mondială pentru Asistență Umanitară - un moment pentru a-i onora pe cei care intervin în situații de criză, pentru a-i ajuta pe alții și pentru a fi alături de milioanele de oameni ale căror vieți atârnă în pericol.

Deoarece liderii au ignorat apelul de anul trecut, anul acesta se relansează apelul  #ActForHunity/#AcțiunePentruUmanitate cu scopul de a exercita presiune publică asupra celor aflați la putere pentru a respecta legile care protejează umanitatea și pentru a proteja civilii și lucrătorii umanitari din zonele de conflict, menționează www.un.org/en.

Mesajul din anul acesta este clar: sistemul umanitar este întins la limită: subfinanțat, copleșit și atacat:

Acolo unde cad bombe și se produc dezastre, lucrătorii umanitari sunt cei care mențin linia, menținând oamenii în viață, adesea cu riscuri personale mari. Dar din ce în ce mai mulți dintre cei care ajută devin ei înșiși ținte.

Numai în 2024, peste 380 de lucrători umanitari au fost uciși. Unii în timpul serviciului, alții în casele lor. Alte sute au fost rănite, răpite sau reținute și există motive că în anul 2025 ar putea fi și mai rău.

Lumea privește prea des în altă parte, chiar și atunci când aceste atacuri încalcă dreptul internațional. Legile menite să protejeze lucrătorii umanitari sunt ignorate. Cei responsabili sunt liberi. Această tăcere și lipsă de responsabilitate nu mai pot continua.

E timpul de a transforma indignarea globală într-o presiune reală asupra celor aflați la putere, cerându-le să:
·        Protejeze lucrătorii umanitari și civilii pe care îi servesc
·        Să respecte dreptul internațional umanitar
·        Să finanțeze liniile de salvare
Dacă nu putem proteja oamenii care salvează vieți, ce spune asta despre noi? Dacă lăsăm acest lucru să continue, riscăm să pierdem nu doar un sistem, ci și simțul nostru de umanitate, relatează www.un.org/en.

Conform site-ului https://social.gov.md, printre beneficiarii de ajutoare umanitare în Republica Moldova se includ categoriile cele mai defavorizate ale populației, cum ar fi: persoanele vârstnice, copiii orfani și cei rămași fără ocrotire părintească, copiii cu dizabilități, familiile cu trei și mai mulți copii, familiile monoparentale, șomerii, grupurile care trăiesc sub pragul sărăciei, persoanele afectate de calamități naturale, persoanele cu dizabilități, persoanele bolnave și alte persoane vulnerabile care nu își pot realiza de sine stătător drepturile și interesele legitime. De asemenea, ajutoarele umanitare sunt destinate și instituțiilor medico-sanitare publice, școlilor-internat, instituțiilor sociale și altor organizații necomerciale care îngrijesc aceste grupuri.

Ziua Mondială pentru Asistență Umanitară a fost instituită de Adunarea Generală ONU în decembrie 2008, pentru a marca evenimentul tragic din 19 august 2003, când în urma unui atac cu bombă asupra hotelului „Canal” din Bagdad, Irak, au fost omorâți 22 de lucrători din domeniul ajutorului umanitar, inclusiv Reprezentantul Special al Secretarului General al ONU pentru Irak, Sergio Vieira de Mello, iar peste 100 de asistenți umanitari au fost răniți.

Folosește-ți vocea: Fiecare postare, etichetă și conversație creează presiune pentru protecție!

Foto: United Nations

 

Ziua Mondială împotriva Traficului de Persoane

În fiecare an, pe data de 30 iulie marcăm Ziua Mondială împotriva Traficului de Persoane, instituită de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin Rezoluţia 68/192, la 18 decembrie 2013. Această zi reprezintă un prilej de a îndemna autorităţile din toate ţările la acţiune pentru a stopa această infracţiune, prin descoperirea traficanţilor, prin protejarea copiilor vulnerabili, a femeilor şi bărbaţilor împotriva exploatării, precum şi prin protejarea şi reabilitarea victimelor, potrivit sursei https://www.un.org.

Tema zilei din acest an Human Trafficking is Organized Crime – End the Exploitation/Traficul de persoane este crimă organizată – Puneți capăt exploatării evidențiază rolul vital al forțelor de ordine și al sistemului de justiție penală în destructurarea rețelelor de trafic organizat, asigurând în același timp o abordare centrată pe victimă.

Traficul de persoane continuă să fie o amenințare globală, alimentată de crima organizată. Tot mai multe victime sunt traficate în fiecare an, pe distanțe mai mari, cu o violență mai mare, pentru perioade mai lungi de timp și pentru un profit mai mare. Din 2020 până în 2023, au fost detectate peste 200.000 de victime la nivel global, ceea ce reprezintă doar vârful aisbergului. Se crede că numărul real de cazuri neraportate este semnificativ mai mare.

Rețelele criminale organizate stimulează această victimizare și exploatare, folosind fluxurile de migrație, lanțurile de aprovizionare globale, lacunele juridice și economice și platformele digitale pentru a facilita traficul transfrontalier la scară largă. Acestea profită de munca forțată, exploatarea sexuală și constrângerea în activități criminale, cum ar fi escrocheriile online și contrabanda cu droguri.

În ciuda unor progrese, răspunsurile justiției penale sunt insuficiente în combaterea acestei infracțiuni în rapidă evoluție. Pentru a pune capăt traficului de persoane, forțele de ordine trebuie să aplice legi stricte, să efectueze investigații proactive, să consolideze cooperarea transfrontalieră, să vizeze finanțele infracțiunilor și să utilizeze tehnologia pentru a identifica și dezmembra rețelele de trafic, notează site-ul www.unodc.org (Office on Drugs and Crime/Oficiul pentru Droguri și Criminalitate). Asigurarea justiției pentru supraviețuitori necesită tragerea la răspundere a autorilor și oferirea unei abordări centrate pe victimă în ceea ce privește protecția, sprijinul și accesul la justiție.

ONU încurajeăză agențiile de aplicare a legii, inclusiv departamentele de poliție, securitatea frontierelor, agențiile internaționale și grupurile operative specializate, să își asume un rol activ prin utilizarea platformelor online și desfășurarea de acțiuni de informare personală în zonele cu trafic intens, cum ar fi centrele de transport. „În acest fel, putem ajunge la un public larg, putem crește gradul de conștientizare a publicului și putem promova canalele de raportare a cazurilor suspectate de trafic de persoane. Implicarea fiecăruia va reduce decalajul dintre acoperirea globală a campaniei și realitățile locale, asigurându-se că aceasta se conectează eficient cu cei afectați de traficul de persoane”, menționează site-ul https://www.un.org.

 

Ziua Mondială a Refugiaților

 

 Ziua Mondială a Refugiaților 

A deveni refugiat nu este niciodată o alegere. Dar modul în care răspundem este... (Antonio Guterres, secretarul general al Organizației Națiunilor Unite)

Pe data de 20 iunie 2025, Ziua Mondială a Refugiaților, marcată sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, este un apel puternic la acțiune și empatie într-o perioadă de incertitudine globală.

Cu un număr record de persoane strămutate forțat și ajutorul umanitar amenințat, tema acestui an „Solidaritate cu refugiații” ne îndeamnă să luăm măsuri semnificative pentru a-i sprijini pe cei forțați să fugă din cauza conflictelor, violenței sau persecuțiilor, subliniind importanța acțiunilor de sprijin și protecție a drepturilor lor, conform site-lui  www.un.org.

Ziua Mondială a Refugiaților este un moment de recunoaștere a curajului și rezilienței refugiaților, precum și de susținere a găsirii unor soluții durabile pentru strămutarea lor. Este o oportunitate de a sublinia beneficiile primirii refugiaților, inclusiv întărirea societăților, încurajarea inovației și construirea unor comunități incluzive. Prin acțiuni colective, se reafirmă faptul că refugiații nu sunt uitați, nu sunt singuri și nu sunt lipsiți de speranță. 

 Ziua Mondială se focusează pe centrarea vocilor refugiaților: ascultați și împărtășiți poveștile personale ale refugiaților, recunoscându-le puterea, curajul și identitățile multiple dincolo de strămutare; construirea unor comunități incluzive: crearea unor medii primitoare în care refugiații să poată forma conexiuni, să găsească oportunități și să contribuie în mod semnificativ; colaborarea de a lucra împreună pentru pace și soluții: susținerea dreptului de a căuta siguranță, susținerea rezolvării conflictelor și sprijinirea unui viitor pe termen lung și sustenabil pentru populațiile strămutate; sprijinirea celor care rămân și își desfășoară activitatea: sprijinirea ONU și a lucrătorilor săi umanitari care continuă să servească în cele mai dificile condiții, asigurându-se că ajutorul vital ajunge la cei aflați în nevoie.

Ziua Mondială a Refugiatului se celebrează anual pe 20 iunie, conform Rezoluției 55/76 a Adunării Generale a Națiunilor Unite din 4 decembrie 2000. Această zi a fost stabilită pentru a marca aniversarea a 50 de ani de la Convenția din 1951 privind statutul refugiaților și pentru a crește gradul de conștientizare despre situația dificilă a refugiaților din întreaga lume, notează  www.un.org.

Refugiații se numără printre cele mai vulnerabile persoane de pe mapamond. Convenția privind statutul refugiaților din 1951 și Protocolul său din 1967 îi ajută să se protejeze. Acestea sunt singurele instrumente juridice globale care acoperă în mod explicit cele mai importante aspecte ale vieții unui refugiat. Conform prevederilor lor, refugiații merită, cel puțin, aceleași standarde de tratament de care se bucură alți cetățeni străini dintr-o anumită țară și, în multe cazuri, același tratament ca și cetățenii țării.

Convenția din 1951 conține o serie de drepturi și subliniază, de asemenea, obligațiile refugiaților față de țara gazdă. Piatra de temelie a Convenției din 1951 este principiul nereturnării. Conform acestui principiu, un refugiat nu ar trebui să fie returnat într-o țară în care se confruntă cu amenințări grave la adresa vieții sau libertății sale. Această protecție nu poate fi solicitată de refugiații care sunt considerați în mod rezonabil un pericol pentru securitatea țării sau care, fiind condamnați pentru o infracțiune deosebit de gravă, sunt considerați un pericol pentru comunitate.

Unele drepturi fundamentale, inclusiv dreptul de a fi protejat împotriva returnării, se aplică tuturor refugiaților. Un refugiat devine titular al altor drepturi cu cât rămâne mai mult timp în țara gazdă, ceea ce se bazează pe recunoașterea faptului că, cu cât rămâne mai mult timp ca refugiat, cu atât are nevoie de mai multe drepturi.

Potrivit cursei https://igm.gov.md, de Ziua Mondială a Refugiatului, Inspectoratul General pentru Migrare exprimă sincera admirație pentru persoanele care au curajul și cred într-un nou început. Instituirea sistemului de azil în Republica Moldova, acum mai bine de două decenii, confirmă dedicarea țării noastre principiilor umanitare fundamentale și solidarității cu cei aflați în situații de vulnerabilitate. Între timp, Republica Moldova a parcurs un drum semnificativ în consolidarea cadrului juridic și instituțional, aliniindu-se la standardele internaționale recunoscute în domeniul protecției refugiaților și apatrizilor.

Astăzi, în sistemul de azil al Republicii Moldova sunt înregistrate 2 514 persoane, dintre care 207 persoane cu statut de refugiați (Ucraina-1), 421 de beneficiari de protecție umanitară (Ucraina-189), 1 886 de persoane solicitante de azil - în proces de examinare (Ucraina -1 363).

Totodată, în perioada 1 martie 2023 – 20 iunie 2024, în sistemul informațional al Inspectoratului General pentru Migrație privind protecția temporară s-au preînregistrat în total 62 461 persoane. Au fost eliberate 51 063 buletine de identitate ale beneficiarilor de protecție temporară, inclusiv 14 133 pentru minori. Echipa Mobilă a eliberat în această perioadă 370 de buletine de identitate beneficiarilor de protecție temporară.

Pentru mai multe informații accesați: https://igm.gov.md/celebram-ziua-mondiala-a-refugiatului/

 

Sursele foto: www.un.org  
https://igm.gov.md

18 iunie - Ziua Internațională pentru Combaterea Discursului Instigator la Ură

 

18 iunie - Ziua Internațională pentru Combaterea Discursului Instigator la Ură

 

Dragă comunitate! Tema Zilei Internaționale pentru Combaterea Discursului Instigator la Ură din anul acesta, 2025, este Discursul instigator la ură și Inteligența Artificială.
 „Astăzi, așa cum ne amintește tema acestui an, discursul instigator la ură se răspândește mai repede și mai departe ca niciodată, amplificat de Inteligența Artificială. Algoritmii părtinitoare și platformele digitale răspândesc conținut toxic și creează noi spații pentru hărțuire și abuz”, menționează  Secretarul General al ONU, António Guterres.

Potrivit site-lui https://www.un.org, efectul devastator al urii nu este nimic nou, dar amploarea și impactul acesteia au crescut odată cu noile tehnologii de comunicare, făcând din discursul instigator la ură un instrument frecvent pentru răspândirea ideologiilor divizive la nivel global. Dacă nu este controlat, discursul instigator la ură subminează pacea și dezvoltarea prin alimentarea conflictelor și a încălcărilor drepturilor omului. Națiunile Unite au mobilizat de mult timp eforturi împotriva urii pentru a apăra drepturile omului și a promova statul de drept, recunoscând impactul discursului instigator la ură în domenii precum consolidarea păcii, egalitatea de gen și sprijinul pentru tineri.

Strategia și Planul de acțiune al ONU privind discursul instigator la ură definesc discursul instigator la ură ca fiind o comunicare care atacă sau discriminează persoane sau grupuri pe baza factorilor de identitate precum religia, etnia sau genul, deși o definiție legală universală este încă în discuție. În ciuda provocărilor reprezentate de discursul instigator la ură online, guvernele, societatea civilă și indivizii continuă să dezvolte strategii pentru a-l combate eficient.
Planul de acțiune subliniază rolul vital al parteneriatelor care implică companii de tehnologie și de social media, în special utilizarea inteligenței artificiale, în abordarea discursului instigator la ură. Deși inteligența artificială oferă instrumente valoroase pentru avertizarea timpurie și prevenirea conflictelor, aceasta prezintă și riscuri dacă nu este guvernată de garanțiile drepturilor omului. Ca răspuns, statele membre au prioritizat guvernanța inteligenței artificiale prin intermediul Pactului digital global și și-au reiterat angajamentul de a combate discursul de ură online, conform sursei https://www.un.org.

A te opune discursului instigator la ură poate fi intimidant, mai ales atunci când acesta apare în conversațiile noastre de zi cu zi sau la locul de muncă. Teama de escaladarea situației sau reacția negativă îi poate împiedica pe oameni să se pronunțe împotriva discursului instigator la ură. Cu toate acestea, tăcerea poate permite cuvintelor și atitudinilor dăunătoare să prindă rădăcini.

În iulie 2021, Adunarea Generală a ONU a adoptat o rezoluție privind „promovarea dialogului interreligios și intercultural și a toleranței în combaterea discursului instigator la ură”. Rezoluția recunoaște necesitatea combaterii discriminării, xenofobiei și discursului instigator la ură și solicită tuturor actorilor relevanți, inclusiv statelor, să își intensifice eforturile pentru a aborda acest fenomen, în conformitate cu dreptul internațional al drepturilor omului.

Rezoluția a proclamat ziua de 18 iunie drept Ziua Internațională pentru Combaterea Discursului Instigator la ură, bazându-se pe Strategia și Planul de Acțiune al ONU privind Discursul Instigator la ură, lansate la 18 iunie 2019.

Cu toții avem datoria morală de a ne exprima ferm împotriva cazurilor de discurs instigator la ură și de a juca un rol crucial în combaterea acestui flagel!

Sursa foto: https://www.un.org

Biblioteca Digitală ONU-mai 2025

Biblioteca Digitală ONU-mai 2025

Title :Aid for Trade in Action: Supporting the transition to clean energy
Titlu: „Ajutor pentru Comerț în Acțiune: Sprijinirea tranziției către energie curată”

Această publicație evidențiază modul în care inițiativa „Aid for Trade”, condusă de Organizația Mondială a Comerțului (OMC), sprijină economiile în curs de dezvoltare și cele mai puțin dezvoltate în tranziția către energie curată. Raportul subliniază importanța mobilizării resurselor financiare pentru a oferi asistență direcționată și pentru a ajuta aceste economii să valorifice oportunitățile de export create de tranziția energetică. De asemenea, evidențiază rolul partenerilor de dezvoltare în integrarea firmelor în lanțurile valorice ale energiei curate, prin investiții în producția de tehnologii precum hidrogenul verde și energia solară.
Publicația detaliază principalele modalități prin care comerțul poate sprijini procesul de tranziție energetică în economiile în curs de dezvoltare: Rolul comerțului în tranziția energetică
1.      Integrarea lanțurilor valorice ale energiei curate
2.      Finanțarea tranziției energetice
3.      Construirea de capacități și reforme politice
4.      Exemple de bună practică și studii de caz
Tranziția către energie curată este o oportunitate economică majoră, dar pentru a fi inclusivă și eficientă, este esențial ca țările în curs de dezvoltare să fie sprijinite activ prin politici comerciale favorabile, investiții direcționate și consolidarea capacităților locale.
Disponibil:  https://www.wto.org/english/res_e/booksp_e/a4t_in_action_e.pdf
Title: World Trade Report 2024 — Trade and inclusiveness: How to make trade work for all
Titlu: Raportul Mondial privind Comertul 2024                                                   
Comerț și incluziune: Cum poate fi făcut comerțul să funcționeze pentru toți

Acest raport analizează modul în care comerțul internațional poate contribui la o dezvoltare economică mai echitabilă, reducând inegalitățile și asigurând participarea tuturor – inclusiv a țărilor sărace, a femeilor, a IMM-urilor (Întreprindere Mică și Mijlocie) și a comunităților marginalizate – la beneficiile globalizării.
Raportul evidențiază șase direcții esențiale prin care comerțul internațional poate deveni un instrument al incluziunii economice: Comerțul ca motor al incluziunii economice; Cine este lăsat în urmă și de ce; Rolul politicilor publice; Femeile și IMM-urile în comerț; Transformarea digitală și comerțul electronic; Cooperarea internațională.
Pentru ca comerțul să funcționeze pentru toți, nu este suficient ca piețele să fie deschise. Este nevoie de sprijin activ pentru cei dezavantajați, de politici naționale incluzive și de o colaborare internațională mai strânsă. Doar astfel comerțul poate deveni o forță reală pentru echitate și dezvoltare durabilă.
Disponibil: https://www.wto.org/english/res_e/booksp_e/wtr24_e/wtr24_e.pdf
Title: Developing National Forest Information Systems
A Practical Guide
Titlu: Elaborarea sistemelor naționale de informații forestiere: Un ghid practic

Sistemele de informații forestiere (FIS) joacă un rol esențial în gestionarea eficientă a pădurilor și în procesele de luare a deciziilor bazate pe dovezi. Acestea oferă o abordare cuprinzătoare și integrată pentru colectarea, analiza și diseminarea datelor și informațiilor legate de ecosistemele forestiere.
Acest ghid își propune să echipeze utilizatorii cu cunoștințele și instrumentele practice necesare pentru a realiza o pre-analiză în vederea dezvoltării și implementării eficiente a sistemelor de informații forestiere la nivel național.
Diferitele secțiuni ale ghidului includ exerciții specifice și obiective de învățare, oferind instrucțiuni pas cu pas pentru a ajuta practicienii să înțeleagă, să dezvolte și să implementeze procesele descrise.
Exercițiile incluse în ghid vizează: cartografierea instituțională, înțelegerea contextului organizațional, definirea obiectivelor de afaceri și a celor legate de tehnologia informației (IT) ale unui program FIS.
Fiecare exercițiu este însoțit de introduceri în tematică și explicații ale contextului.
Ghidul subliniază importanța implicării active a părților interesate și a analizei participative pe tot parcursul procesului de dezvoltare a unui sistem FIS. Încurajează utilizatorii să identifice actorii-cheie, să adune informații relevante despre contextul național și să folosească aceste date pentru a lua decizii informate.
De asemenea, ghidul oferă îndrumări privind cartografierea activităților din sectorul forestier național și stabilirea de legături între actori, activități și cerințe.
Disponibil:  https://www.un-ilibrary.org/content/books/9789213587270/read
Title:Stress Test Framework for Evaluating the Resilience of Transport Systems
Titlu: Cadru de testare la stres pentru evaluarea rezilienței sistemelor de transport

Publicația oferă un cadru standardizat pentru evaluarea rezilienței sistemelor de transport în fața evenimentelor extreme, precum inundațiile, valurile de căldură sau alte fenomene climatice severe. Scopul este de a ajuta factorii de decizie, autoritățile de transport și inginerii să identifice vulnerabilitățile infrastructurii și să planifice intervenții eficiente pentru a menține serviciile esențiale în condiții de stres.
Într-un context marcat de schimbări climatice, incertitudine economică și riscuri tot mai complexe, reziliența sistemelor de transport devine o prioritate strategică. Cadrul propus de UNECE nu doar că oferă o metodologie clară și aplicabilă, ci încurajează și o gândire anticipativă, centrată pe prevenție, adaptare și intervenție rapidă. Prin aplicarea testelor de stres, autoritățile pot transforma vulnerabilitățile în oportunități de consolidare, iar infrastructura – într-un pilon de stabilitate, conectivitate și dezvoltare durabilă.
Disponibil:  https://www.un-ilibrary.org/content/books/9789213589397/read
Title: Road Safety Performance Review - Moldova
Titlu: Revizuirea performanței în domeniul siguranței rutiere – Republica Moldova

Acest raport oferă o imagine de ansamblu asupra siguranței rutiere în Republica Moldova și propune măsuri concrete pentru reducerea numărului de accidente și victime.
Constatări cheie: Deși s-au înregistrat progrese, rata mortalității rutiere rămâne ridicată față de media europeană; Există deficiențe în infrastructură, legislație, coordonare instituțională și colectarea datelor; Sistemul suferă din cauza resurselor financiare și umane limitate.
Recomandări principale: Îmbunătățirea coordonării instituționale; Alinierea legislativă; Consolidarea capacităților; Modernizarea infrastructurii; Campanii de conștientizare.
Pentru a reduce semnificativ numărul de accidente și victime ale traficului rutier, Republica Moldova trebuie să adopte o abordare sistemică, care să includă îmbunătățirea coordonării instituționale, alinierea legislativă, consolidarea capacităților și modernizarea infrastructurii. Implementarea recomandărilor din această revizuire poate contribui la crearea unui sistem de transport mai sigur și mai eficient pentru toți cetățenii.
Disponibil:
https://unece.org/sites/default/files/2024-08/Road%20Safety%20Performance%20Review%20Moldova%20E_0.pdf
Title. Digital and Sustainable Trade Facilitation: UNECE Regional Report 2024
Titlu: Facilitarea Comerțului Digital și Durabil – Raport Regional UNECE 2024

Acest raport oferă o analiză profundă a stadiului implementării măsurilor de facilitare a comerțului în regiunea Comisiei Economice pentru Europa a Națiunilor Unite (UNECE), cu accent pe dimensiunile digitală și durabilă ale comerțului. Documentul evaluează peste 60 de măsuri în domenii precum transparența, automatizarea proceselor comerciale, comerțul fără hârtie, sustenabilitatea și comerțul electronic transfrontalier.
Constatări cheie: Creștere constantă; Disparități între sub-regiuni; Comerțul fără hârti; Măsuri inovatoare.
Recomandări strategice: Intensificarea cooperării regionale; Sprijinirea incluziunii; Accelerarea digitalizării; Integrarea durabilității;  Îmbunătățirea capacității de monitorizare. 
Raportul nu doar măsoară progresul, ci oferă o direcție clară pentru transformarea comerțului internațional într-un instrument mai eficient, mai echitabil și mai durabil. Este o resursă valoroasă pentru factorii de decizie politică, autorități vamale, organizații internaționale și mediul de afaceri interesat de modernizarea și sustenabilizarea comerțului.
Disponibil: https://unece.org/sites/default/files/2024-07/ECE_TRADE_483E.pdf

 

Ziua Internațională „Zero Deșeuri”

 

Ziua Internațională „Zero Deșeuri”

La 14 decembrie 2022, la cea de-a 77-a sesiune  a Adunarii Generale a Națiunilor Unite, a fost adoptată rezoluția de proclamare a zilei de 30 martie drept Zi Internațională ”Zero Deșeuri”, care urmează să fie respectată anual. În urma altor decizii la nivel înalt concentrate pe poluare, Turcia, împreună cu alte 105 de țări, a înaintat rezoluția Adunării ONU pentru Mediu „Încheierea poluării cu plastic: către un instrument obligatoriu din punct de vedere juridic la nivel internațional”.

Practicile nesustenabile de producție și consum ale umanității conduc planeta către distrugere.
„Gospodăriile, întreprinderile mici și furnizorii de servicii publice generează între 2,1 miliarde și 2,3 miliarde de tone de deșeuri solide municipale în fiecare an – de la ambalaje și electronice până la materiale plastice și alimente. Cu toate acestea, serviciile globale de gestionare a deșeurilor sunt prost echipate pentru a face față acestui lucru, 2,7 miliarde de oameni nu au acces la colectarea deșeurilor solide și doar 61-62% din deșeurile solide municipale sunt gestionate în unități controlate. Umanitatea trebuie să acționeze urgent pentru a aborda criza deșeurilor”, informează https://www.un.org/en.

Sursa foto: https://www.zdg.md

Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) și Programul Națiunilor Unite pentru Așezările Umane (UN-Habitat) facilitează împreună celebrarea Zilei Internaționale ”Zero Deșeuri” cu scopul de a crește gradul de conștientizare cu privire la inițiativele naționale, subnaționale, regionale și locale spre zero deșeuri și contribuția acestora la realizarea dezvoltării durabile.
Ziua Internațională ”Zero Deșeuri” din anul acesta cu tema Spre zero deșeuri în modă și textile marchează o premieră istorică și subliniază importanța unui consum sustenabil și urgența reducerii deșeurilor textile.

Sursa foto: https://www.undp.org
Creșterea rapidă a producției și consumului de textile depășește eforturile de sustenabilitate din sector, provocând impacturi grave asupra mediului, economic și social, în special în Sudul Global. Producția de îmbrăcăminte s-a dublat între 2000 și 2015 și totuși, la nivel global sunt produse 92 de milioane de tone de deșeuri textile. Acest lucru echivalează cu un camion de gunoi plin cu îmbrăcăminte incinerat sau trimis la gropile de gunoi în fiecare secundă, potrivit site-ului https://www.un.org/en
Abordarea acestei provocări necesită schimbări sistemice prin producție și consum durabil și soluții circulare. O abordare zero deșeuri este cheia acestei tranziții.
Consumatorii pot reduce semnificativ daunele asupra mediului prin adoptarea de practici precum reutilizarea, repararea și reciclarea. Renunțarea la fast fashion (concept de îmbrăcăminte la modă, ieftină) și investiția în îmbrăcăminte durabilă și de înaltă calitate nu numai că conservă resursele, ci și onorează abordările tradiționale de sustenabilitate.
Sectorul privat trebuie să își asume responsabilitatea prin proiectarea de produse care sunt durabile, reparabile și reciclabile, îmbrățișând în același timp modele circulare de afaceri care reduc poluarea chimică, reduc volumele de producție, utilizează materiale durabile și ajută la reconstruirea biodiversității. Inovația și responsabilitatea ar trebui să ghideze strategiile de afaceri.
Guvernele joacă un rol esențial prin aplicarea schemelor de responsabilitate extinsă a producătorului (EPR), reglementând substanțele chimice nocive, investind în infrastructura de reciclare și stimulând modele de afaceri durabile pentru a conduce tranziția către o economie circulară.
Promovarea inițiativelor „Zero Deșeuri” poate ajuta la promovarea tuturor obiectivelor și țintelor din Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, inclusiv Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 11 „Orașe și comunități durabile” și Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 12 „Consum şi producţie responsabile”.

Aceste obiective se adresează tuturor formelor de deșeuri, inclusiv pierderile și risipa de alimente, extracția resurselor naturale și deșeurile electronice.

Conținut Nou în Biblioteca Digitală ONU – ianuarie 2025

 

Conținut Nou în Biblioteca Digitală ONU – ianuarie 2025

 

World economic situation and prospects 2025
Situația economică mondială și perspectivele 2025

Publicația prezintă perspectivele economice globale și regionale pentru anul viitor, subliniind importanța cooperării globale și a politicilor prudente pentru a stimula creșterea și a o plasa pe o cale stabilă și echitabilă care poate accelera progresul către ODD.
Capitolul tematic din acest an analizează în profunzime subiectul mineralelor esențiale pentru tranziția energetică, care poate accelera acțiunile climatice, oferind în același timp oportunități pentru mai multe țări în curs de dezvoltare de a crea locuri de muncă, de a genera venituri publice și de a reduce sărăcia și inegalitatea.

Pentru mai multe informații și acces complet la această publicație:
https://digitallibrary.un.org/record/4071642?ln=en&v=pdf

United Nations e-government survey 2024 : accelerating digital transformation for sustainable development with the addendum on artificial intelligence
Sondajul Națiunilor Unite privind e-guvernarea 2024: accelerarea transformării digitale pentru dezvoltarea durabilă cu addendumul privind inteligența artificială

Ediția a 13-a a Sondajului Națiunilor Unite privind guvernarea electronică oferă o evaluare cuprinzătoare a peisajului guvernamental digital în toate cele 193 de state membre.
Sondajul din 2024 evidențiază o tendință ascendentă semnificativă în dezvoltarea guvernării digitale la nivel mondial, cu investiții sporite în infrastructură rezistentă și tehnologii de ultimă oră.

Pentru mai multe informații și acces complet la această publicație:
https://digitallibrary.un.org/record/4061269?ln=en&v=pdf

UNHCR refugee education report 2024 : refugee education : five years on from the launch of the 2030 Refugee Education Strategy
Raportul UNHCR privind educația pentru refugiați 2024: educația pentru refugiați: la cinci ani de la lansarea Strategiei de educație pentru refugiați 2030

Raportul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) se bazează pe date din mai mult de 65 de țări din întreaga lume privind oferirea detaliilor referitor la starea educației și înscrierii refugiaților.
Raportul reflectă asupra Strategiei de educație pentru refugiați pentru 2030 (lansată în 2019) în care s-au înregistrat progrese notabile, precum și domenii în care sunt necesare investiții mai mari și o colaborare sporită pentru a îndeplini obiectivele Strategiei.

Pentru mai multe informații și acces complet la această publicație:
https://digitallibrary.un.org/record/4061198?ln=en&v=pdf